Premierul Viktor Orban l-a invitat vineri, 22 noiembrie, pe Benjamin Netanyahu să viziteze Ungaria. Însă mai multe alte țări europene au declarat că premierul israelian va fi reținut dacă va ajunge pe teritoriul lor. Asta după emiterea unui mandat de arestare pe numele său.
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis joi, 21 noiembrie, mandate de arestare pentru Netanyahu, fostul său ministru al Apărării, Yoav Gallant, și pentru liderul Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Statele membre UE
Toate statele membre ale UE sunt semnatare ale Curții. Iar acest lucru le obligă să pună în aplicare mandatele emise. Însă reacțiile diferite și lipsa unui răspuns clar din partea Germaniei și Franței, două dintre cele mai influente state din UE, subliniază provocările diplomatice și politice generate de decizia CPI. Aceasta a stârnit critici din partea liderilor israelieni și ale Casei Albe. Analiștii de la Eurointelligence au subliniat că acest mandat pune europenii într-o dilemă între respectarea dreptului internațional și politica externă a statelor membre. Mai ales pentru cele care susțin Israelul.
Orban l-a asigurat pe Netanyahu că nu va exista niciun risc pentru el dacă va vizita Ungaria. El a calificat mandatele de arestare drept o „decizie obraznică, cinică și inacceptabilă”. Orban, adesea în dezacord cu colegii săi din UE, a cultivat relații apropiate cu Netanyahu. „Astăzi îl invit pe prim-ministrul Netanyahu în Ungaria. Și îi garantez că, dacă va veni, hotărârea CPI nu va avea efect aici și nu o vom implementa”, a spus Orban.
Forțele CPI
CPI, care nu dispune de forțe proprii pentru arestări, se bazează pe mijloace diplomatice pentru a impune respectarea mandatului. Dar multe state membre ale UE, printre care Țările de Jos, Italia, Spania, Finlanda, Portugalia, Slovenia și Irlanda, au declarat că vor respecta angajamentele față de CPI. Premierul irlandez Simon Harris a confirmat că Netanyahu va fi arestat dacă va ajunge în Irlanda. El a susținut implementarea mandatelor internaționale.
Cipru, care are legături strânse cu Israelul, a considerat mandatele ca fiind obligatorii. Iar Germania, deși un mare susținător al CPI, a evitat să clarifice ce va face până când Netanyahu nu va decide să călătorească în Germania. Franța a fost mai rezervată. Țara a menționat că reacția sa se va alinia la statutele CPI. Dar a subliniat că mandatul nu reprezintă o hotărâre finală. Ci doar formalizarea unei acuzații.
Reacția țărilor
Marea Britanie, de asemenea membră a CPI, a rămas rezervată în ceea ce privește aplicarea mandatului. Iar în Țările de Jos, Geert Wilders, liderul extremei drepte, a anunțat că se va întâlni cu Netanyahu în Israel, deși guvernul olandez va respecta mandatul de arestare. Republica Cehă, tradițional un susținător al Israelului, a declarat că va respecta obligațiile legale internaționale. Dar prim-ministrul Petr Fiala a exprimat că decizia CPI este „nefericită” și ar submina autoritatea instanței.
Israelul a început ofensiva asupra Gaza în urma unui atac al militanților Hamas care a pătruns în Israel pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și capturând peste 250 de ostatici. De atunci, mai mult de 44.000 de palestinieni au murit în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății din Palestina, informează reuters.com