Ungaria se așteaptă să semneze un acord cu Rusia privind livrări suplimentare de gaze de 700 de milioane de metri cubi până la sfârșitul verii, a declarat vineri premierul Viktor Orban la radioul de stat.
Cele două țări au purtat discuții pentru livrări suplimentare pe lângă un pact de furnizare pe termen lung existent. „Ungaria va avea suficient gaz”, a declarat Orban. „Negociem cu rușii pentru a cumpăra încă 700 de milioane de metri cubi de gaz, acest acord poate fi semnat în timpul verii și atunci vom fi în siguranță”, a adăugat el.
Potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, depozitele de gaze ale Ungariei sunt pline în prezent în proporție de aproximativ 50%, acoperind 29% din consumul anual. Ungaria, membră a Uniunii Europene, a menținut ceea ce numește relații pragmatice cu Moscova de la invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a creat tensiuni cu unii aliați din UE dornici să adopte o poziție mai dură.
Ungaria, independentă
Ungaria, care este dependentă în proporție de aproximativ 85% de gazul rusesc, se opune ferm ideii de sancțiuni UE asupra importurilor de gaz naturale rusești.
În cadrul unui acord pe 15 ani cu compania rusă Gazprom (GAZP.MM), semnat anul trecut, Ungaria primește 3,5 miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze pe an prin Bulgaria și Serbia și încă 1 mld. mc prin intermediul unei conducte din Austria.
Iar zilele trecute, dintre cele 27 de state ale UE, doar Ungaria a votat împotriva acordului, pentru adoptarea căruia în Consiliul UE era suficientă majoritatea calificată. Solicitarea iniţială a Comisiei Europene a fost ca statele UE să-şi reducă uniform cu 15% consumul de gaze, astfel încât volume de gaze să devină disponibile pentru livrări către alte state membre, pentru a fi ajutată în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc. „Este o propunere nejustificabilă, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare, care ignoră complet interesele naţionale”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de AFP, potrivit Agerpres.
În cazul unei sistări a livrărilor de gaze din Rusia, volume deja diminuate semnificativ de Moscova ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, un astfel de şoc major asupra primei economii a UE s-ar repercuta inevitabil asupra ansamblului blocului comunitar, de unde nevoia de „solidaritate”, a motivat Comisia Europeană.
Acest angajament este voluntar, dar în cazul unui „risc de gravă penurie” el va deveni obligatoriu, însă mecanismul stabilit ca un compromis pentru a depăşi opoziţia statelor reticente instituie o serie de excepţii, în încercarea de a-l adapta realităţilor fiecărei ţări.
