Potrivit ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, România nu are nevoie de ajustări fiscale, cel puțin până în 2025. Conform acestuia, România trebuie să respecte faptul că viitorul este trecerea la economia de producție, cu o valoare adăugată și dependența de balanța comercială să dispară. Prezent la ,,Topul Național al Firmelor Private din România”, Adrian Câciu a conturat tabloul economic al țării, în acest moment.
Acesta a transmis că problemele nerezolvate în structura întregului continent european au lăsat urme pe fondul economic. ,,Dependența de lanțurile de aprovizionare globale, regionale, goana după energie ieftină care să fie creatoare doar de dependență și lăsarea la o parte a productivismului intern face ca Europa, dar și România, să-și dea seama că are nevoie de schimbarea unei paradigme economice”, a subliniat ministrul.
El și-a început discursul precizând că România este foarte stabilă în acest moment, fapt dovedit de cifrele arătate publicului. Țara noastră are continuitate în cursul valutar, în apreciere din perspectiva balanței euro-lei de anul trecut. 6% din PIB au mers către economie și cetățenii români în 2022. El crede că e important să se creeze un act de paritate între nevoia de compensare a erodării puterii de cumpărare la cetățeni și nevoia de compensare a pierderii de putere de competivitate a companiilor.
Globalismul României
,,Dincolo de disconfortul creat de această ajustare fiscală pe care ar trebui să o facem, o ajustare fiscală cuprinsă în PNRR – nu vreau să fac comentarii asupra modului în care a fost cuprinsă, dar mie mi s-a părut că n-a fost făcută cu consultarea marii pături a economiei românești – vreau să vă spun că avem și confirmarea că jalonul este îndeplinit pe zona microîntreprinderilor (…) Scopul este să stăm împreună la masă și să găsim soluția, pe de o parte pentru colectarea de taxe care să fie una corectă, eficientă și neagresivă, iar pe de altă parte modul în care să redistribuim aceste venituri să fie unul care să ne conducă, nu la supraviețuirea pe anul curent, cum s-a făcut foarte mult timp în această țară, ci la îndeplinirea unor obiective pe termen mediu și lung pe care să le construim împreună”, a subliniat Câciu, conform Agerpres, citat de profit.ro.
Pentru ministrul Finanțelor, globalismul României reprezintă paradigma dezvoltării la care trebuie să ne adaptăm treptat. ,,Asta înseamnă internalizarea producției, internalizarea producției însemnând localizarea producției, fie ea la nivel regional, național, unional, deci continental, sau pe regiuni în care se întâlnesc mai multe continente. Omenirea își dă seama ce înseamnă dependența de lanțuri de aprovizionare pe care nu le poate controla”, a motivat ministrul, conform aceleiași surse.
Economia de producție
Economia de producție este un instrument pe care ministrul Finanțelor îl vede absolut necesar.
Nu doar la nivel românesc, ci mai ales la nivel european, probleme structural nerezolvate din trecut sunt acum tot mai prezente. Cu dependența sa de lanțurile de aprovizionare globale și regionale, afluxul său de energie ieftină pentru a crea dependență și nesocotirea față de productivismul intern, nu numai Europa, ci și România are nevoie de o schimbare de paradigmă economică.
Potrivit declarațiilor ministrului, omenirea știe ce înseamnă să fii dependent de lanțuri de aprovizionare necontrolate. România trebuie să înțeleagă că viitorul este o tranziție către o economie de producție. Când majoritatea oamenilor se gândesc la o economie de producție, se gândesc la expresia comunistă „fabrică, fabrică”, dar asta nu este departe de realitate. Avem nevoie de o economie cu valoare adăugată ridicată. Necesitatea reducerii dependenței de balanța comercială.
Inflația României
Având în vedere bunurile pe care le importăm, inflația Europei ar putea lăsa urme și în economia țării noastre. De aceea, ministrul Finanțelor a precizat că este esențial să ,,începem să gândim într-o mentalitate productivistă.” Chiar dacă această idee a pornit de anul acesta, nu a fost sortită succesului, ajungând la pierderi sau provocări reale pentru politicieni. Dar acum, este mai mult decât necesar să se construiască programe care să asigure o reconversie economică, menită să se întâmple fără intervenția statului, ci mai degrabă într-un mod dinamic și atractiv.
