După ce piața financiară a Uniunii Europene a avertizat că o abordare mai strictă a politicilor băncilor riscă să diminueze economiile „bătrânului continent”, statele membre UE au decis să aplice măsuri de relaxare în ceea ce privește capitalul instituțiilor bancare. Astfel, noul pachet de modificări, denumit Basel III, încorporează mai multe modificări faţă de versiunea anterioară prezentată de Executiv. Actuala formă ar urma să fie aprobată marţi la reuniunea de la Bruxelles, unde se vor întâlnii miniștrii de Finanțe din toate statele membre.
Prin intermediul acestui document, instituțiile bancare vor avea dreptul să ocolească o majorare a riscurilor percepute pentru mai multe tipuri de expuneri pe equity, în timp ce mai puţine tipuri de datorii subordonate vor fi trecute în categoria cu cel mai mare grad de risc. Totodată, băncile vor beneficia de o mai mare flexibilitate când vine vorba de împrumuturile ipotecare comparativ cu propunerea anterioară.
În urma crizei globale din anul 2008, autoritățile financiare din Europa au convenit, în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), să creioneze un nou standard internaţional de consolidare a băncilor. Acesta a fost finalizat în anul 2017 și numit „Basel III”.
Nu se implementează integral
Chiar dacă măsurile aduse în discuție atunci ar ajuta băncile, liderii europeni nu au dorit să implementeze toate modificările trecute în Basel III, deoarece companiile se bazează mai mult pe instituțiile bancare pentru finanţare și nu pe pieţele de obligaţiuni sau acţiuni, scriu cei de la știripesurse.
În ultimul plan prezentat de UE, se arată faptul că „cea mai mare importanţă” este oferită implementării standardelor Basel III, în care să fie evitată „o creştere semnificativă a cerinţelor generale de capital” pentru sistemul bancar din Europa. În plus, prin acest proces, trebuie luate în calcul „specificităţile economiei UE”.
Săptămâna trecută, mai mulţi oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE) şi Autoritatea Bancară Europeană (EBA) s-au declarat foarte îngrijoraţi că în procesul legislativ pentru implementarea Basel III în UE au apărut presiuni pentru abaterea de la standardele convenite iniţial în 2017. Potrivit acestora, propunerea de anul trecut a Comisiei Europene includea deja unele abateri de la standardele originale.
De ce trebuie să dețină băncile capital
Capitalul acționează ca un amortizor financiar, atunci când debitorii intră în incapacitate de plată și nu-și mai pot achita împrumuturile asumate. Astfel, banca, pentru a nu intra în faliment de pe urma acestor pierderi, apelează la rezervele de capital. Astfel, dacă o bancă are o bază solidă de capital, aceasta o va utiliza pentru a absorbi pierderea, fapt ce o va face să continue să funcționeze în serviciul clienților, scriu cei de la bankingsupervision.
În prezent, conform normelor în vigoare, cerințele de capital aplicabile unei bănci constau în trei elemente principale:
- a) cerințele minime de capital, cunoscute drept „cerințele din Pilonul 1”;
- b) o cerință suplimentară de capital, cunoscută drept „cerința din Pilonul 2”;
- c) cerințele privind amortizorul de capital.
