Scene demne de un film de acțiune s-au derulat în Parlamentul din Chișinău. Deputații Blocului Comunist au fost protagoniștii unui scandal monstru după ce au blocat tribuna forului legislativ. Acestora nu le-a fost pe plac înlocuirea sintagmei ”limba moldovenească” cu ”limba română”, expresie care potrivit inițiativei legislative ar fi trebuit să fie aplicată în toate actele normative stipulate în Constituție.
Proiectul de lege care a generat nemulțumirea comuniștilor reprezintă de fapt o decizie a Curții Constituționale. Mâhniți de decizia instituției, comuniștii și socialiștii au cerut organizara alegerilor anticipate și au afișat pancarde prin care îi îndemnau pe oponeții politici să părăsească clădirea Parlamentului.
Scandal în Parlamentul Republicii Moldova
”Asta e durerea voastră: alegerile anticipate. Nu le vedeți până în 2025″, a replicat Igor Goșu, liderul grupării politice PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate). În ciuda protestului, marcat prin altercații și îmbrânceli, s-au exprimat în favoarea legii 56 de deputați din totalul de 101. Deputații PAS care formează majoritatea parlamentară consideră că pot fenta metoda tradițională de amendare a Constituției. Dat fiind faptul că legea nu are un caracter ordinar este nevoie de votul a cel puțin 67 de deputați.
”Inițiativa legislativă nu este una ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, ce vine să execute actele Curții Constituționale. De aceea, pentru votarea proiectului de lege este nevoie de o majoritate simplă, adică de 51 de voturi”, susține deputatul PAS, Vasile Grădinaru, citat de noi.md.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit în decembrie 2013 că textul Declarației de Independență a țării prin care este statua că limba de stat este limba română prevalează în raport cu Legea Fundamentală a Țării care stipulează la articolul 13, că limba de stat a țării este ”limba moldovenească, în baza grafiei latine”.
Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată în 1991
În consecință, în pofida faptului că în Constituție a rămas scris ”limba moldovenească”, s-a stabilit exprimarea respectivă este similară cu limba română. Prin urmare, s-a creat temeiul legal prin care folosirea expresiei ”limba română” nu doar în unitățile de învățământ și în instituțiile de cercetare, ci și în instituțiile statului precum și în documentele întocmite de Parlament și Executiv.
Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată în 1991 și stipula că limba de stat în Republica Moldova este limba română. Constituția a fost votată trei ani mai târziu în 1994. Majoritatea politică de la vremea respectivă era formată agrarieni și socialiști care au stabilit că limba de stat se numește moldovenească.
Ceva ani mai târziu, în 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a hotărât că textul Declarației de Independență din 1991 prevalează asupra prevederilor Constituției votată în 1994. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, autoritățile au competente vor opera modificările care se impun. Totodată, proiectul mai prevede ca Sărbătoarea Națională ”Limba noastră”, să fie redenumită și să se numească ”Limba română”.
