Raportul anual „Impactul economic al sectorului privat de sănătate din România”, elaborat de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED în colaborare cu EY România, indică necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda disparitățile existente și pentru a îmbunătăți accesul și calitatea îngrijirii stomatologice.
Rolul sectorului privat este vital în acest proces, iar colaborarea cu autoritățile publice poate accelera progresul, este
de părere Cristian Hotoboc, președintele PALMED.
Raportul PALMED privind Impactul economic al sectorului privat de sănătate din România
Un studiul-pilot realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) la nivel național în 2024 arată că peste două treimi dintre români suferă de cel puțin o afecțiune orală. Printre cele mai frecvente probleme se numără:
- Cariile dentare cavitare: 66% dintre copii și 64% dintre adulți;
- Inflamația gingivală: 35% dintre copii și 57% dintre adulți;
- Edentațiile neprotezate: 73% dintre adulți.
Aceste date evidențiază o criză de sănătate publică ce necesită intervenții rapide și eficiente. Totodată, România se confruntă cu un decalaj semnificativ față de media Uniunii Europene în ceea ce privește frecvența consultațiilor stomatologice. În timp ce media anuală a consultațiilor stomatologice în UE este de 1,2 per persoană, în România acest număr este de doar 0,3.
Olanda, de exemplu, atinge o medie de 3,1 consultații anuale, subliniind astfel diferențele majore în accesul și utilizarea serviciilor stomatologice. Mai mult, există o disparitate notabilă între mediul urban și cel rural. În mediul rural, un cabinet stomatologic deservește în medie 3.885 locuitori, comparativ cu 711 locuitori în mediul urban.
Creșterea pieței și rolul sectorului privat
Această inegalitate accentuează dificultățile de acces la servicii stomatologice de calitate pentru populația din zonele rurale. Numărul medicilor stomatologi din România a crescut cu aproximativ 35,6% între 2013 și 2022, reflectând dezvoltarea pieței și creșterea numărului de unități stomatologice.
Piața serviciilor stomatologice a înregistrat o cifră de afaceri de 901 milioane EUR în 2022, marcând o creștere semnificativă față de anul precedent. Această evoluție poate fi atribuită, în parte, atenției crescute acordate problemelor dentare și eliminării restricțiilor legate de pandemia COVID-19.
Cu toate acestea, finanțarea publică a serviciilor stomatologice rămâne extrem de redusă, reprezentând doar 6% din total, comparativ cu media OCDE de 32%. Aceasta subliniază dependența mare a sectorului de finanțarea privată și nevoia de politici mai puternice de sprijin public.
Piața serviciilor stomatologice a înregistrat o cifră de afaceri de 901 milioane EUR în 2022
„Sectorul privat joacă un rol crucial în extinderea accesului la servicii stomatologice și în educarea populației privind importanța prevenției. Creșterea numărului de cabinete și a calității serviciilor oferite este esențială pentru a reduce decalajul față de media europeană”, comentează Cristian Hotoboc, președintele PALMED.
În ciuda provocărilor, există semne pozitive de schimbare. Investițiile în tehnologie și infrastructură, alături de inițiativele de prevenție și educație, contribuie la îmbunătățirea sănătății orale a românilor. Programele de prevenție și campaniile de informare derulate de sectorul privat au început să producă efecte vizibile, încurajând populația să acorde o mai mare atenție sănătății orale.
”Este crucial să continuăm să investim în educație și prevenție, pentru a schimba mentalitatea și comportamentele privind sănătatea orală. Doar astfel putem spera la o reducere semnificativă a prevalenței afecțiunilor dentare în România. Avem nevoie de un efort concertat din partea tuturor actorilor din sistemul de sănătate pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării serviciilor stomatologice.
O sănătate orală mai bună pentru toți românii
Printr-o abordare integrată putem asigura o sănătate orală mai bună pentru toți românii. De altfel, prin parteneriatul cu CMSR, PALMED a susținut continuu introducerea unui program național de sănătate pentru tratarea cariei la copii și un PNS de screening pentru adulți, cu scopul de a identifica problemele dentare din care derivă alte boli cu
impact asupra stării de sănătate a populației”, a încheiat Cristian Hotoboc.
În viitor, se așteaptă ca inițiativele de prevenție, investițiile în tehnologie și extinderea accesului să joace un rol cheie
în transformarea peisajului stomatologic din România, reducând astfel decalajul față de standardele europene și îmbunătățind calitatea vieții populației.
