Creşterea economiei româneşti în 2022 a fost uşor mai lentă decât se estimase anterior, relevă INS, dar performanţa rămâne importantă în condiţiile şocurilor la care a fost supusă întreaga regiune.
Războiul din Ucraina, explozia preţurilor la energie sau a costurilor de transport ale mărfurilor s-au numărat printre factorii externi, care au complicat cel mai mult dezvoltarea economiei, însă PIB a avut de suferit şi din cauza dificultăţilor din agricultură şi mai ales a celor din industrie.
Construcţiile şi serviciile au fost surpriza plăcută, iar experţii se aşteaptă ca ele să rămână şi în continuare un factor de creştere economică.
Datele INS
Institutul Național de Statistică a revizuit în uşoară scădere creşterea economică de anul trecut de la 4,8% la 4,7%, conform datelor provizorii publicate astăzi. Diferenţa se datorează în principal contribuției mai reduse a investițiilor și mai ales variației stocurilor, în timp ce contribuția consumului la formarea și creșterea PIB în 2022 a fost revizuită în urcare.
Şi creșterile PIB din ultimele trei trimestre ale anului trecut față de trimestrele corespunzătoare din 2021 au fost revizuite în scădere cu câte 0,1 puncte procentuale fiecare, situându-se, conform noilor date, la 5% în trimestrul al II-lea, 3,7%, în trimestrul al III-lea și, respectiv, 4,5% în ultimul trimestru.
Nu putem să ne plângem
Analistul economic Constantin Rudnițchi spune că, în ciuda ușoarei revizuiri, creșterea economică din 2022 rămâne una robustă și reprezintă chiar o mică performanță, având în vedere faptul că vorbim de un an dificil, marcat de multe evenimente, începând de la războiul din Ucraina și până la criza energetică. El atrage însă atenția asupra contribuției negative a agriculturii și mai ales a industriei la creșterea economică de anul trecut, dacă vorbim de categorii de resurse:
Constantin Rudniţchi: ”Cu privire la agricultură știm de ce s-a întâmplat acest lucru. A fost un an secetos, a fost un an cu probleme, acum vedem că a fost și un an în care, iată, tranzitul de cereale din Ucraina din România a creat și el probleme fermierilor români, dar industria să aibă o contribuție negativă nu este deloc o veste bună. Cred că ar trebui ca administrația, guvernul să se concentreze un pic pe industrie, să vadă, de fapt, ce se întâmplă acolo și, dacă poate ajuta, şi aici mă refer, sigur, în primul rând la politici de ajutor de stat sau la politici de industrializare, ar trebui să o facă”.
Contribuții însemnate
Sunt însă și sectoare care au confirmat, dar și unele care au surprins pozitiv din punctul de vedere al contribuției la creșterea PIB în 2022.
Constantin Rudniţichi: ”Sectorul de informații și comunicații, chiar dacă are o pondere nu foarte mare în PIB, are contribuția cea mai mare la creșterea economică, pentru că acest sector produce valoare adăugată și atunci contribuția sa la creșterea economică este, iată, semnificativă, aș spune”.
”În același timp, avem și o surpriză plăcută în sectorul de construcții. Dacă adăugăm și zona de tranzacții imobiliare, avem deja o mică performanță și aici. Cert este că sectorul de construcții a contribuit la creșterea PIB-ului. E foarte posibil ca unele proiecte începute în PNRR, alte proiecte legate de fonduri europene, în primul rând, au continuat și iată se vede acest lucru și sigur că această cifră din 2022 ne dă speranță și pentru 2023. Știm că anul 2023 este un an în care vom avea nevoie mult de sectorul de construcții”, mai spune expertul
Nu uitați de PNRR
Desigur, vor continua aceste proiecte, în special cele prin PNRR.
”Aș mai remarca și faptul că avem o revelație, așa-numitul capitol activități profesionale, științifice și tehnice sunt de fapt servicii-suport, sunt servicii profesionale. Ele au o contribuție la creșterea PIB-ului cu 0,9%. Acest lucru ne arată că sectorul de servicii crește în România și cred că este un lucru bun, pentru că, se știe, economiile moderne sunt economii și de servicii, nu doar de industrie sau de agricultură”, a subliniat Rudnițchi
Se remarcă și faptul că, dacă, în anii trecuți, investițiile aveau contribuții negative la creșterea economică, de această dată, dacă ne uităm la structura pe categorii de utilizări, acestea ocupă locul al doilea după consum. Analistul adaugă însă că investițiile trebuie accelerate și trebuie să crească și mai mult, în special dacă ținem cont de necesitatea implementării proiectelor din PNRR.
Datele statistice publicate astăzi relevă o contribuție ușor mai redusă a investițiilor la scăderea PIB din 2022 față de cifrele comunicate anterior, la fel și în cazul variației stocurilor, în timp ce contribuția consumului final la formarea și creșterea PIB a fost revizuită în urcare.
