Recent, un grup de parlamentari a depus o propunere legislativă la Senat prin care se solicită interzicerea stabilirii altor zile libere legale pentru angajații din mediul privat, în absența unor compensații pentru angajatori.
Aceștia susțin că numărul mare de zile libere legale la care au dreptul angajații lor, alături de dificultățile economice existente, ar putea pune în pericol existența unor companii care riscă să ajungă la faliment. Cu toate acestea, în expunerea de motive a propunerii, se poate observa că parlamentarii nu demonstrează o bună cunoaștere a conceptelor legale utilizate și nu explică în detaliu obiectivul și rațiunea propunerii lor.
Textul legii este ambiguu și nespecific
Mai mult, textul propunerii este ambiguu și nespecific, sugerând mai degrabă o manifestare de opinie către colegii senatori și deputați, pentru a nu mai vota alte zile libere legale, argumentând că cele 15 deja existente ar fi suficiente.
Conform propunerii legislative înregistrate la Senat, parlamentarii sugerează modificarea articolului 139 (1) din Codul Muncii, prin interzicerea majorării numărului de zile libere legale fără prevederea unui mecanism de compensare pentru angajatorii din sectorul privat. În forma sa actuală, propunerea legislativă vizează protejarea intereselor angajatorilor și echilibrarea drepturilor angajaților cu nevoile companiilor în contextul economic actual.
„Modificarea prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (…) în sensul majorării numărului zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează este interzisă în lipsa aplicării de măsuri compensatorii pentru angajatorii din mediu privat”, se arată, mai exact, la art. 1 din propunerea legislativă.
Mai apoi este definit angajatorul din mediul privat ca fiind orice angajator căruia nu i se aplică Legea nr. 153/2017, precum și ce ar presupune măsurile compensatorii:
„Prin măsuri compensatorii se înțelege dispoziții fiscale de natura facilităților, deducerilor, compensărilor sau similare al căror scop este contracararea cheltuielilor suplimentare suportate din fondul de salarii de angajatorii din mediul privat ca urmare a respectării prevederilor art. 139-142 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii”.
Propunerea pare a fi un atac asupra colegilor senatori și deputați
Propunerea legislativă pare să fie una slab elaborată, cu deficiențe majore atât în ceea ce privește modul de redactare, cât și în expunerea de motive. Se pare că parlamentarii care susțin propunerea nu au o înțelegere clară a conceptelor legale implicate în aceasta. În plus, propunerea nu vine cu modificări concrete la Codul muncii, ci mai degrabă sugerează modificări sau completări adresate celor care se ocupă de amendarea textului inițial.
Articolul 1 din propunerea legislativă impune o interdicție asupra adăugării altor zile libere legale fără ca angajatorii să primească o compensație adecvată pentru costurile implicate în aceste libere plătite. Însă, liberele legale nu sunt stabilite de către angajați sau angajatori, ci de către Parlamentul care este legiuitorul primar. Astfel, propunerea pare să se concentreze pe impunerea unor restricții Parlamentului și nu asupra angajatorilor și angajaților.
Prin această propunere legislativă, parlamentarii par să transmită un mesaj colegilor lor de a nu mai introduce noi zile libere legale în Codul muncii, deoarece numărul acestora a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, propunerea nu este foarte clară în ceea ce privește modul în care ar trebui să se întâmple compensarea pentru angajatorii privați care trebuie să acorde aceste zile libere. De fapt, propunerea pare să fie mai mult o sugestie decât o propunere concretă de modificare a Codului Muncii. Este posibil ca aceasta să fie adresată comisiilor speciale care se ocupă de modificarea legii, în vederea elaborării unor soluții viabile, potrivit Avocatnet.
