În cursul zilei de astăzi, la Strasbourg a doua ”casă” Parlamentului European, a fost adoptată poziția statelor Uniunii Europene cu privire la propunerea de revizuire a Directivei în materie de performanța energetică a clădirilor.
Eurodeputatul liberal Dan Motreanu a anunțat într-un mesaj postat pagina personală de Facebook principalele obiective din raport. Astfel, aflăm că din 2026 se va interzice montarea sistemelor de încălzire pe bază de gaz natural în clădirile noi. Începând cu 2028, administratorii clădirilor noi trebuie să se asigure că imobilele construite nu vor mai degaja emisii.
Directiva care reglementează performanța energetică a clădirilor
În cazul clădirilor publice măsura ar urma să fie aplicată din 2026, iar până la 1 ianuarie 2026 trebuie îndeplinită clasa E de performanță energetică după care, potrivit raportului, de la 1 ianuarie 2030, imobilele cu destinație publică vor trebui să îndeplinească cel puțin clasa D de eficiență energetică.
În privința clădirilor rezidențiale, acestea trebuie să obțină cel târziu până în 2030 clasa E de performanță, iar până în ianuarie 2033 trebuie să treacă la clasa D de performanță energetică.
„Astăzi la Strasbourg s-a adoptat poziția Parlamentului European referitoare la propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Raportul adoptat prevede o serie de obiective ambițioase, precum:
interzicerea din 2026 a sistemelor de încălzire pe baza de gaz natural în clădirile noi;
toate clădirile noi să aibă emisii 0 de la 1 ianuarie 2028 (cele publice de la 1 ianuarie 2026);
clădirile publice să atingă cel puțîn clasa E de performanță energetică de la 1 ianuarie 2027 și de la 1 ianuarie 2030, cel puțin clasa D
clădirile rezidențiale să atingă cel puțin clasa E de performanță de la 1 ianuarie 2030 și cel puțin clasa D de la 1 ianuarie 2033
până în 2050 parcul imobiliar al UE să aibă emisii zero”, a precizat Dan Motreanu pe pagina personală de Facebook.
Raportul Parlamentului European este ambiguu
Potrivit declarațiilor eurodeputatului, raportul prezentat în plenul Parlamentului European este ambiguu și nu prezintă în mod concret cum ar urma ca țintele propuse să fie atinse, mai ales că nu se asigură nicio finanțare în acest sens.
„Aș fi susținut aceste ambiții dacă ar fi trecut și amendamentele care ar fi asigurat statelor membre finanțarea necesară atingerii lor, în special amendamentul prin care solicităm instrumente financiare suplimentare în exercițiul financiar următor 2028-2034”, a precizat Motreanu pe pagina proprie de Facebook.
la ora actuală în România, ne spune eurodeputatul 80% din clădiri necesită renovare energetică, din cauza faptului că au fost construite înainte de anii 1980, moment la care în construcții se foloseau alte standarde.
În lipsa unor finanțări din partea Comisiei Europene, costurile modernizării vor fi suportate de locatari.
„În România 8 din 10 clădiri necesită renovare energetică, fiind construite înainte de 1980. Bineînțeles că aceste clădiri trebuie eficientizare energetic, însă consider că nu putem împovăra cetățenii să se angajeze, fără sprijinul necesar, în activități de renovare care necesită costuri ce le depășesc considerabil veniturile.” a explicat Dan Motreanu.
De câți bani dispune România prin PNRR
De asemenea, Motreanu a mai precizat că România dispune în actualul exercițiu financiar, care se va încheia în 2027, de 2,2 miliarde de euro prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Sumele pot fi utilizate pentru renovarea a 4300 de clădiri cu destinație publică și locuri de locuințe. Lucrările de modernizare ar trebui să fie finalizate până în 2026.
Motreanu a precizat în mesajul transmis pe Facebook că a depus o serie de amendamente prin care a solicitat definiția expresă a termenului de gospodării virtuale, dar propunerile acestuia au fost respinse.
„În exercițiul financiar actual, 2021-2027, dispunem într-adevăr de 2,2 miliarde de euro în PNRR pentru a renova aproximativ 4300 de clădiri publice și blocuri de locuințe până în 2026 precum și de fonduri din cadrul politicii de coeziune, însă pentru a ne angaja la obiectivele susținute de majoritatea din plen de astăzi, consider avem nevoie de instrumente financiare europene clare, solide și pe termen lung.În acest sens am depus amendamente care vizau inclusiv extinderea definiței gospodăriilor vulnerabile, dar, din păcate, acestea au fost respinse”, a conchis eurodeputatul liberal Dan Motreanu.