Bruxelles poate înceta să își facă griji cu privire la o încercare din partea extremei drepte din Finlanda de a scoate țara din UE, cel puțin pentru moment, a declarat noul ministru de externe pro-UE al statului nordic. Noua șefă a politicii externe a Finlandei, Elina Valtonen, a declarat că crede că programul de politică al coaliției guvernamentale, prezentat mai devreme în acest an după negocieri îndelungate, demonstrează orientarea pro-UE a guvernului.
Partidul de extremă dreaptă din Finlanda, al doilea ca mărime dintre cele patru partide guvernamentale după Partidul Coaliției Naționale (NCP) condus de Valtonen, rămâne dedicat așa-numitului său obiectiv ,,pe termen lung” de a scoate Finlanda din UE, afirmând că Bruxelles-ul a confiscat prea mult luarea deciziilor politice de la capitalele naționale.
Partidul Finilor subliniază obiectivul de ieșire din UE în contextul schimbărilor politice europene
Cu toate acestea, în programul guvernului finlandez, care, printre altele, descrie Finlanda ca un ,,stat membru activ, de încredere și orientat spre soluționare”, există puține semne de dezacord din partea Partidului Finilor împotriva poziției pro-UE a NCP-ului. „Nimeni nu se așteaptă ca toate partidele din coaliție să fie de acord în toate aspectele, dar ceea ce partidele trebuie să fie de acord este rezultatul negocierilor, care este programul de guvernare, și aici cred că avem un paragraf foarte bun privind politica UE”, a declarat Valtonen într-un interviu la ministerul de externe din Helsinki.
„Partidul Finilor a afirmat că ieșirea din UE este ca un obiectiv pe termen lung, orice ar însemna asta, dar acum suntem interesați de următorii patru ani și nu ne așteptăm să susțină o ieșire a Finlandei din UE în timpul acesta”, a spus ea. Aceste cuvinte ar trebui să ofere o oarecare liniște la Bruxelles, unde mulți factori de decizie din partidele de centru-dreapta și centru-stânga, pro-UE, au privit cu îngrijorare ascensiunea extremei drepte în diferite colțuri ale blocului.
Ascensiunea Giorgiei Meloni în Italia reprezintă schimbarea cea mai radicală în echilibrul de putere, dar în Suedia, apelurile partidului de extremă dreaptă, Democrații Suediei, de a returna puterile la Stockholm din Bruxelles au devenit mai puternice în ultimele săptămâni. La mijlocul lunii august, Partidul Finilor și-a ținut conferința anuală în orașul sud-vestic Tampere, iar parlamentarul Jussi Halla-aho, nominalizatul partidului în viitoarele alegeri prezidențiale, și-a reafirmat obiectivul de a ieși din UE, invocând „deficitul democratic” cauzat de politici din Bruxelles. Delegații la eveniment au criticat strategia climatică a UE, printre alte politici, numind-o „dictatorială”.
Finlanda examinează relația cu UE și NATO în contextul crizei din Ucraina
Dar figuri de frunte ale Partidului Finilor, inclusiv Halla-aho, au recunoscut că o UE mai fragmentată probabil ar fi mai puțin eficientă în a oferi sprijinul necesar Ucrainei în fața invaziei Rusiei. Valtonen a sugerat că acesta este un motiv-cheie pentru care Partidul Finilor ar putea fi mai puțin dispus să împingă deschis pentru ieșirea Finlandei din UE în termen scurt. ,,Invazia a arătat nu numai că Occidentul a fost unificat, dar și că UE a fost mai unită în susținerea Ucrainei și în adoptarea unei poziții clare împotriva Rusiei, de asemenea”, a spus ea. ,,Acesta este un lucru pe care poporul finlandez îi place foarte mult să îl susțină”, a adăugat aceasta.
Sprijinul pentru UE în Finlanda rămâne relativ puternic, un raport realizat de lobby-ul de afaceri finlandez EVA în luna mai arătând că 64% dintre finlandezi au fost „pozitivi” în legătură cu UE (pe baza răspunsurilor a 2.043 de persoane). În timp ce coridoarele puterii din parlamentul de la Helsinki rămân în mare parte goale din cauza vacanței de vară, Valtonen a avut parte de câteva săptămâni de activitate intensă în funcție. Pe lângă faptul că s-a ocupat de politica guvernamentală privind UE, ministrul de externe a declarat că s-a concentrat pe asigurarea unei intrări fără probleme a Finlandei în NATO, după aderarea din aprilie.
Măsura a declanșat un răspuns furios din partea mai multor oficiali ruși. La începutul acestei luni, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat că intrarea Finlandei în NATO, precum și probabila intrare viitoare a Suediei, țară vecină, reprezintă „un factor destabilizator serios”. El a spus că este probabil ca în Finlanda să fie desfășurate noi arme „capabile să lovească ținte critice în nord-vestul Rusiei”. Între timp, mass-media finlandeză a raportat că, în timpul unei vizite într-o regiune din apropierea graniței finlandeze la începutul lunii august, Nikolai Patrușev, un înalt oficial rus de securitate, i-a acuzat pe liderii finlandezi că „caută confruntarea” cu Moscova, potrivit politico.eu.
