Majoritatea covârșitoare a voturilor exprimate astăzi, duminică, 14 mai, de către cetățeni turci cu drept de vot sunt numărate. Rezultatele finale vor fi făcute publice curând. Însă chiar și așa, nu se mai poate ivi acum nicio schimbare majoră. Cărțile au fost deja făcute, iar partidul lui Recep Tayyip Erdoğan, Partidul Justiției și Dezvoltării, cunoscut mai bine ca AKP, a ieșit pe prima poziție în alegerile parlamentare ce au avut loc în același timp cu cele a prezidențiale.
Până acum, AKP conduce detașat cu o diferență de aproape 10 procente în fața formațiunii politice de pe locul al doilea, peste 37%. La momentul de față, Partidul lui Erdogan nu are șanse să guverneze Turcia de unul singur, așa că va fi nevoit să apeleze la alianțe politice pentru a rămâne la putere. La alegerile trecute, din anul 2018, AKP au colaborat cu cei de la MHP, Partidul Mișcarea Naționalistă, pentru a forma o majoritate parlamentară la Ankara, partid care de data aceasta obține până la momentul de față, obține aproape 11% din voturile turcilor ce au ieșit duminică, 14 mai, la urne.
Rezultatele în timp real alegerilor pot fi urmărite pe birgun.net.
Alianța către putere
Astfel, liderii celor două partide ar putea din nou să apeleze la această strategie pentru a putea fi din nou în fruntea statului turc. Asta pentru că, estimările arată că AK Parti va obține un număr de 267 de mandate în noul Parlament de la Ankara, iar MHP, Partidul Mișcarea Naționalistă, posibilii lor viitori aliați, 50 de locuri. Asta va însemna un total de 317 mandate, estimativ 57% din total.
Parlamentul Turciei are 550 de locuri, aleși pentru un mandate de cinci ani prin sistemul reprezentării proporționale partid-listă, în 85 de districte electorale, care reprezintă cele 81 de provincii, plus trei districte electorale ale Istanbulului și câte două ale Ankarei și Izmirului. Pentru evitarea fărâmițării politice excesive, doar partidele care ating pragul electoral de 7% din voturile de la alegerile naționale parlamentare acced în legislativ.
Ce reprezintă AKP?
În 2002, Partidul Justiției și Dezvoltării (Adalet ve Kalkınma Partisi; AKP), un partid conservator, dar neconfesional, cu rădăcini islamiste, a câștigat alegerile parlamentare, la scurt timp după înființare. Acesta a ajuns la putere sub conducerea lui Abdullah Gül, deoarece liderul partidului și fostul primar al Istanbulului, Recep Tayyip Erdoğan, nu era eligibil pentru a fi membru al parlamentului sau prim-ministru din cauza unei condamnări din 1998.
Erdoğan a câștigat un loc în parlament la începutul anului 2003 și l-a înlocuit rapid pe Gül în funcția de prim-ministru. În același an, Turcia a refuzat să acorde tranzitul pe teritoriul său armatei americane în timpul războiului din Irak, deși a extins drepturile la transportul aerian. În 2011, la aproape 10 ani distanțăp, AKP a făcut campanie pentru alegerile parlamentare pe baza promisiunii de a înlocui actuala constituție a Turciei. În iunie, AKP a câștigat alegerile cu o largă majoritate, asigurând o majoritate puternică în Marea Adunare Națională și un nou mandat de prim-ministru pentru Erdoğan. Cu toate acestea, nu a reușit să obțină majoritatea de două treimi necesară pentru a scrie unilateral o nouă constituție.
La alegerile parlamentare din iunie 2015, AKP nu a reușit să obțină majoritatea absolută pentru prima dată în istoria sa, obținând doar 41% din voturi. Rezultatele au fost considerate în mare parte ca o mustrare la adresa lui Erdoğan, care făcuse cunoscut faptul că va încerca să obțină modificări constituționale care să extindă puterile președinției. Totuși, eșecul a fost unul de scurtă durată pentru AKP. Negocierile din timpul verii nu au reușit să producă o coaliție de guvernare, declanșând alegeri parlamentare anticipate la 1 noiembrie. AKP a câștigat cu ușurință, redobândindu-și majoritatea și rămânând la un pas de numărul de locuri necesare pentru a convoca unilateral un referendum privind extinderea puterilor președinției.
