Acuzatul a spălat peste 3,5 milioane de dolari în produse frauduloase obținute din licitații online, ca parte a unei scheme care a fraudat peste 900 de victime americane, anunță Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.
Un cetățean român a fost condamnat la 89 de luni de închisoare pentru rolul său într-o schemă transnațională de fraudare a victimelor americane în valoare de mai multe milioane de dolari. Acesta este cel de-al 24-lea membru al grupului infracțional organizat care a fost condamnat, din cei 28 care au fost acuzați.
Cine sunt românii condamnați
Ionuț-Răzvan Sandu, în vârstă de 35 de ani, din România, a pledat vinovat în aprilie 2022 pentru conspirație în vederea comiterii unei infracțiuni în temeiul legii Racketeer Influenced and Corrupt Organizations Act (RICO). Alți patru inculpați au pledat vinovați pentru această infracțiune și au fost condamnați pentru rolul lor în conspirație între 16 și 18 noiembrie 2022, inclusiv: Rafael-Liviu Cucu, 33 de ani, din România, la 61 de luni; Alexandru-Catalin Călin, 40 de ani, din România, la 61 de luni; Ciprian-Ionuț Filip, 37 de ani, din România, la 70 de luni; și Gabriel Constantin Georgescu, 37 de ani, din România, la 63 de luni.
„Acest sindicat foarte bine organizat și sofisticat a furat direct din buzunarele americanilor care muncesc din greu. Infractorii au folosit apoi moneda digitală pentru a-și spăla câștigurile obținute ilicit”, a declarat procurorul general adjunct Kenneth A. Polite, Jr. de la Divizia penală a Departamentului de Justiție. „Rezultatul de astăzi este o dovadă că Divizia Penală și partenerii noștri din domeniul aplicării legii nu vor înceta niciodată să urmărească infractorii cibernetici care au ca țintă publicul american – indiferent unde locuiesc acești infractori și indiferent de instrumentele pe care le folosesc pentru a se ascunde.”
Infracțiunile cibernetice, în vizorul autorităților americane
„Criminalitatea cibernetică este un mijloc din ce în ce mai răspândit prin care infractorii se folosesc de publicul larg, provocând pierderi de milioane de dolari victimelor, de pe tot cuprinsul Statelor Unite”, a declarat Carlton S. Shier IV, procurorul federal pentru Districtul de Est din Kentucky. „Pentru a continua să protejăm americanii împotriva criminalității cibernetice organizate, cooperarea și coordonarea între autoritățile de aplicare a legii sunt esențiale. Acest caz este rezultatul unui efort masiv, de ani de zile, depus de Serviciile Secrete pentru a coordona investigarea acestei infracțiuni și pentru a identifica și aresta infractorii. Felicit munca excepțională depusă de toți partenerii noștri din domeniul aplicării legii și suntem mândri că ne-am alăturat acestui efort de cooperare pentru a urmări penal această schemă semnificativă de fraudă cibernetică.”
„Infracțiunile financiare care au loc în domeniul cibernetic au un impact foarte real asupra americanilor obișnuiți și a familiilor acestora”, a declarat agentul special însărcinat Robert Holman de la Biroul de teren din Louisville al Serviciului Secret al SUA. „Serviciul Secret își menține angajamentul de a investiga astfel de infracțiuni și apreciem sprijinul continuu al partenerilor noștri locali, statali, federali și internaționali din domeniul aplicării legii, în timp ce lucrăm împreună pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.”
Cum operau infractorii români
Potrivit documentelor de recunoaștere a vinovăției, începând încă din octombrie 2014, Sandu și alți membri ai organizației criminale au dezvoltat în mod colectiv un proces și au oferit un serviciu prin care coautori cu sediul în Statele Unite și în străinătate ar fi spălat veniturile provenite din fraudele cu licitații online.
Potrivit documentelor judiciare, Georgescu, Filip și alți coautori au postat anunțuri false pe site-uri populare de licitații și vânzări online, precum eBay, pentru bunuri care nu existau în realitate. Membrii conspirației au creat conturi online fictive pentru a posta aceste anunțuri și pentru a comunica cu victimele, folosind uneori identitățile furate ale unor americani pentru a face acest lucru. Anunțurile comercializau, de obicei, vânzarea de vehicule uzate sau bunuri similare și vizau americani din clasa muncitoare.
Membrii conspirației au folosit mai multe tactici pentru a convinge victimele să trimită bani pentru bunurile anunțate. De exemplu, aceștia se dădeau drept un militar care trebuia să vândă obiectul anunțat înainte de a fi trimis în misiune. În continuarea schemei, inculpații au livrat victimelor facturi cu mărci comerciale ale unor companii de renume pentru a face ca tranzacția să pară legitimă. Inculpații au înființat, de asemenea, centre de apeluri pentru a se da drept asistență pentru clienți, pentru a răspunde la întrebări și pentru a atenua preocupările legate de reclame.
Ce făceau românii cu banii furați
După ce victimele au trimis plata, membrii conspirației s-au angajat într-o schemă complexă de spălare de bani oferită de Sandu și alții, în care conspiratorii cu sediul în SUA au primit fondurile victimelor, au convertit aceste fonduri în criptomonedă și au transferat veniturile sub formă de criptomonedă către spălătorii de bani cu sediul în străinătate. Acești spălători de bani cu sediul în străinătate, cum ar fi Cucu și Călin, ar fi lucrat apoi cu alți membri ai conspirației pentru a converti bitcoin-ul înapoi în monedă fiduciară. Sandu a fost considerat responsabil pentru spălarea unor venituri frauduloase în valoare de peste 3,5 milioane de dolari. Până în prezent, autoritățile de aplicare a legii au identificat peste 900 de victime ale acestei scheme.
Ancheta a fost condusă de Serviciul Secret al SUA, Poliția de Stat din Kentucky, Departamentul de Poliție din Lexington, Serviciul de Investigații Criminale al Fiscului și Serviciul de Inspecție Poștală al SUA, și a fost sprijinită de Grupul operativ de combatere a criminalității organizate în domeniul drogurilor (OCDETF) al Departamentului de Justiție și de Centrul Internațional de Informații și Operațiuni împotriva Criminalității Organizate (IOC-2). Asistența a fost oferită de Poliția Națională a României (Serviciul de combatere a criminalității informatice), de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România (Agenția pentru Combaterea Criminalității Organizate) și de Parchetul Suprem de Casație din Republica Bulgaria. Secția de spălare a banilor și recuperare a activelor din cadrul Biroului pentru afaceri internaționale și al Secției de recuperare a activelor din cadrul Diviziei penale a Departamentului de Justiție a oferit un sprijin semnificativ.
Acest caz este instrumentat de către Frank Lin, consilier principal din cadrul Secției de combatere a criminalității informatice și a proprietății intelectuale a Diviziei penale, și de către Kathryn M. Dieruf, procuror adjunct al Parchetului SUA pentru districtul estic din Kentucky.
