Din totalul de 494 de candidați la alegerile europarlamentare, Paula Pîrvânescu este singura independentă. Și, spre deosebire de mulți alți români înscriși pe liste, vine cu o experiență solidă în dezvoltarea mediului antreprenorial.
Paula Pîrvănescu are avantajul unei duble perspective asupra mediului economic autohton: a fost secretar de stat pentru Investiții străine și Programe pentru IMM-uri, dar a luptat și de cealaltă parte a „baricadei“, respectiv în mediul privat. A lucrat în cadrul Departamentul de politici financiare și monetare, a acumulat experiență în sistemul bancar, a oferit consultanță în finanțări din fonduri europene pentru companii și pentru autorități publice locale.
După 20 de ani de activitate în dezvoltarea antreprenoriatului românesc, Paula Pîrvănescu cunoaște îndeaproape provocările cu care se confruntă companiile locale. Dar și soluțiile necesare pentru susținerea dezvoltării acestora.
„Finanțarea este principala provocare a unei companii cu capital românesc. Dar nu singura. Importantă este și suprareglementarea pachetului legislativ aferent companiilor, precum și lipsa dialogului cu reprezentanții statului și a predictibilității legislative. Avem nevoie de o platformă destinată finanțărilor și de un sprijin real privind internaționalizarea produselor și serviciilor. Și, mai ales, de dezvoltarea relației de parteneriat între stat și antreprenor.“, subliniază candidata independentă.
Accesul la finanțare rămâne greoi
În ultimii doi ani, în contextul înăspririi condițiilor de creditare, finanțarea a devenit o problemă critică pentru IMM-uri și start-up-uri. Statul susține că a facilitat accesul, însă Paula Pîrvănescu consideră că eforturile sunt insuficiente.
„În ceea ce privește finanțarea companiilor tip start-up, există o mare carență. Nu sunt suficiente soluții de finanțare, iar banii vin foarte greu. Condițiile de calificare în vederea primirii acordului de finanțare sunt foarte multe și greu de îndeplinit pentru o companie care este la început de drum. Mă refer atât la finanțările din fonduri europene și fonduri de la bugetul de stat, cât și la finanțările instituțiilor bancare.“, precizează fostul secretar de stat.
Din punctul său de vedere, IMM-urile au un mic avantaj. Dar condițiile de finanțare sau de creditare sunt, și acest caz, mult peste solicitările din alte țări europene: „Calificarea spre finanțare este la fel de greoaie pentru că programele de finanțare nu au fost simplificate. Din contră, au fost introduse condiții greu de atins.“
Birocrația joacă și ea un rol important în acest blocaj. Pentru depășirea lui, Pîrvănescu propune o soluție tranșantă – schimbare legii: „Schimbarea sistemului fiscal din România. Reducerea a 90% din articolele Legii 31 și Legii 346.“
Măsurile nu se rezumă însă doar la acest aspect. Candidata la Parlamentul European susține necesitatea dezvoltării unei platforme cu soluții de finanțare. Care să ofere însă și posibilitatea identificării și contactării de parteneri de business din afara țării și din afara spațiului comunitar. Și, nu în ultimul rând, reducerea impozitării companiilor tip start-up și a microîntreprinderilor.
De ce scad investițiile străine
Paula Pîrvănescu consideră că România este o țară sigură și o destinație de business luată în calcul de mulți investitori din diverse domenii de activitate. Dar și că suferă din cauza lipsei de angajament ferm a autorităților, a show-ului politic și a implicării stângace a statului în atragerea de investiții străine directe
„Economia românească este un paradox. Avem un PIB de 330 miliarde de euro și o putere de cumpărare la 77% din media puterii de cumpărare (PPS) din UE. Și totuși avem acest rating mai mic (S&P: BBB-/A3 și Fitch: BBB-/F3) decât state precum Portugalia. Cauzele sunt multiple. Dar m-aș opri la cele care sunt apropiate zonei mele de expertiză și cum pot sprijini economia românească. Mai ales că de-a lungul timpului am cules feedback real și direct de la investitori străini. Cauza deficitelor prea mari este una majoră. Deși nu avem o datorie publică mare față de alte țări europene, am cheltuit peste venituri. Iar piața se uită la cât de solvabilă este România.“, explică expertul în finanțare
Concluzia sa este clară: deficitele bugetare și de cont curent reduc atractivitatea țării noastre pentru investitori.
Este nevoie de o viziune coerentă
Din punctul de vedere al fostului secretar de stat, România se află într-un blocaj de viziune.
„Nu are o strategie de dezvoltare turistică sau un plan privind reindustrializarea fostelor platforme industriale. Sunt foarte multe foste unități de producție, uzine, fabrici sau combinate, nimeni nu face nimic în vederea revitalizării lor. Nu cred că ar fi rău dacă atenția ar fi îndreptată și către industria grea, precum cea metalurgică și de armament. Dar și către industria ușoară, cu precădere cea a lemnului și textilă.“, argumentează Paula Pîrvănescu.
Situația se datorează faptului că majoritatea autorităților publice locale au implementat haotic programele de finanțare. Dar și pentru că proiectele de finanțare au fost prioritizate în funcție de relația politică.
„Parcurile industriale și hub-urile de business ar trebui să existe în fiecare oraș reședință de județ din țara noastră. În fiecare regiune ar trebui să fie un holding. Clusterele, la rândul lor, sunt foarte importante și ar trebui să existe în fiecare județ. Acceleratoarele sau incubatoarele de afaceri trebuie să fie o prioritate pentru fiecare județ. Trăim în era capitalismului și a globalismului. Economia țării este susținută de mediul de afaceri.“, punctează candidata la europarlamentare.
În opinia sa, fără regândirea întregii viziuni de dezvoltare economică, riscăm să rămânem restanți în fenomenul reașezării meseriilor viitorului: „Până la urmă, natura relațiilor de muncă și adaptarea structurilor de muncă la realitatea socio-economică a țării sunt vitale. Nu putem fi rezistenți la «valurile» globale. Este necesară crearea unui mediu fertil în ecosistemul antreprenorial din România.“, conchide Paula Pîrvănescu.
