România are cei mai mulți proprietari de locuințe din Uniunea Europeană. Însă doar unul din 10 conaționali au capacitatea financiară de a face față unui dezastru. În aceste condiții, asigurările de locuințe ar trebuie să fie normă, dar nu se întâmplă așa. Nici măcar în cazul asigurărilor obligatorii.
România este țara proprietarilor de locuințe. Conform datelor Eurostat, în 2022, aproape 95% din populația țării trăia în case și apartamente „proprietate personală”. Spre deosebire de doar 69% dintre europeni. În mod paradoxal însă, la capitolul asigurări de locuințe românii sunt codași.
Mai precis, suntem țara cu cele mai puține locuințe asigurate din Europa. Asta deși, de aproape 15 ani, există poliţele obligatorii pentru asigurarea locuinţei (PAD). Iar în cazul achiziționării unei locuințe prin credit sunt obligatorii și unele asigurări facultative. Dar să le luăm pe rând.
Care este situația asigurărilor obligatorii
Potrivit Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), numărul poliţelor PAD ajunsese la finalul lui 2024 la 2,34 milioane. Creșterea față de anul anterior a fost de 14,41%. Conform PAID, aproape trei sferturi (71,5%) din polițele active fuseseră încheiate în mediul urban.
Pe regiuni, pe primul loc la asigurările obligatorii se situau Transilvania (20,8%), Muntenia (19,8%) şi Municipiul Bucureşti (18,4%). La coada clasamentului se aflau Maramureşul (3,2%) şi Bucovina (3,6%).
În funcție de tipul polițelor, cele mai multe (94,2%) erau pentru locuinţele de tip A. (Categoria include locuințele cu structură de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic). Restul, sub 6%, era reprezentat de locuinţele de tip B. (Construcții cu pereţi exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic, ca de exemplu chirpici.)
Numărul mic al asigurărilor obligatorii de locuință, care sunt emise din 2010, este cu atât mai greu de înțeles dacă ne raportăm la valoarea acestora. Prima de asigurare pe an pentru o locuință de tip A este de 130 de lei, la o sumă asigurată de 100.000 de lei. Iar pentru una de tip B, valoarea este de 50 de lei pe an, pentru o sumă asigurată de 50.000 de lei.
Asigurările facultative despăgubesc mai mult
Datele ASF arată că, în primele nouă luni ale anului trecut, companiile de asigurări au plătit despăgubiri pentru locuințe de 130 milioane lei. Valoarea este în creștere cu 9% față de aceeași perioadă din 2023.
Mai mult de 95% dintre despăgubiri au fost plătite prin asigurările facultative pentru locuințe. Cu aproape un sfert mai mult, ca valoare, față de 2023. Numărul polițelor facultative crescuse însă doar cu 12%.
În 2023, cele mai multe erau încheiate în București (31%), urmat de județul Timiș (circa 9%) și Cluj (8%). Pe ultimele locuri se situau Giurgiu și Teleorman.
Fără PAD nu se poate
Conform reglementărilor în vigoare, polițele facultative de asigurare pot fi încheiate doar pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Aceasta asigură însă doar dezastrele naturale. Sunt incluse cutremurele, inundațiile (din cauze naturale) și alunecările de teren.
Însă, chiar dacă polițele PAD sunt obligatorii, peste 90% din volumul primelor brute subscrise pentru asigurarea locuinţelor este generat de poliţele facultative. Acestea sunt mai atractive, chiar dacă sunt mai scumpe pentru că acoperă o gamă mai extinsă de riscuri. Printre cele incluse se numără: incendii, explozii, inundații provocate de conducte de apă sau canalizări, furtuni, grindină, vandalism și furt, avarii ale centralelor termice sau ale instalațiilor de climatizare etc.
Asigurările cele mai cerute
Conform unui sondaj realizat de IRES anul trecut, principalele motive de îngrijorare ale românilor atunci când vine vorba de asigurările de locuințe erau:
– Incendiile și cutremurele (la egalitate, fiecare cu câte 51%).
– Furtunile și vijeliile (36%).
– Exploziile (34%).
– Furturile (25%).
De altfel, incendiile sunt catastrofele care provocă cele mai mari pagube locuințelor din România, potrivit economedia.
În aceste condiții, potrivit sursei citate, aproape 70% dintre români se declarau interesați de asigurările pentru locuințe. Iar 83% dintre participanții afirmau că știau și despre obligația legală de a-și asigura locuințele prin PAD.
Însă doar atât. Conform datelor Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR) din România, doar 17% din fondul locativ din România era protejat împotriva riscurilor.
Cum variază prețurile
Majoritatea companiilor de asigurări și a băncilor oferă două sau trei tipuri de pachete de asigurări facultative. De altfel, toți asigurătorii importanți din această nișă de piață au parteneriate cu instituțiile financiar-bancare de credit.
Diferența dintre oferte este dată de mia mulți factori. Acești includ: numărul de riscuri acoperite, specificațiile locuinței, includerea opțiunilor de răspundere civilă, a anexelor și dependințelor, a dotărilor și utilităților, valoarea despăgubirilor acordate și a polițelor etc.
Unii asiguratori oferă servicii „speciale”, precum cele de asistență de urgență la domiciliu. Acestea acoperă costul reparațiilor pentru defecțiunile instalațiilor de apă sau canalizare, infestarea cu dăunători în interiorul casei etc. De asemenea, se poate introduce în poliță și protejarea bunurilor din locuințe. (În majoritatea cazurilor, oferta este valabilă pentru electrocasnice.) Alți asiguratori acoperă costurile de urgență. Astfel, dacă locuința nu mai poate fi utilizată după un eveniment, aceștia achită costurile pentru hotel sau chirie.
Oferta este bogată, însă, după cum o arată datele, cererea este încă redusă. Asta deși pagubele produse de fenomenele naturale, precum furtunile din vara trecută, sunt tot mai mari. Studiile din 2023 arătau că România este de două ori mai expusă decât Turcia în caz de dezastru natural, din punctul de vedere al asigurărilor. Să sperăm că nu va fi nevoie să se confirme concluziile.
