San Marino este a treia cea mai mică țară din Europa din punct de vedere al suprafeței, după Vatican și Monaco, cu doar 61 de kilometri pătrați. Conducerea țării nu găsește acest fapt ca fiind un impediment, ci din contră, iar economia din San Marino este una prosperă. A trecut peste multe probleme de-a lungul ultimelor două decenii (ex: criza din 2008-2009, pandemia Covid-19), însă de fiecare dată s-a redresat.
Din punct de vedere al resurselor naturale, piatra extrasă din carieră și cimentul produs în țară au ajutat economia din San Marino să se dezvolte, căci au fost folosite pentru propria industrie de construcții, evitând astfel necesitatea importului. În rest, în domeniul industriilor, predomină întreprinderile mici și meșteșugarii, care produc articole din piele, textile, mobilier și ceramică, unele dintre acestea fiind vândute pe piața turistică. Industria alimentară include, printre altele, producția de ulei de măsline și de vin care este produs pentru export, precum și produse lactate.
Economia din San Marino și sectoarele din industrie
Agricultura din San Marino este un sector de activitate extrem de important pentru economia țării. Acesta include cultivarea de grâu, struguri, porumb, măsline, creșterea vitelor, a porcilor, a cailor, producerea de brânză și de piei.
Agricultura este un domeniu vital pentru ceea ce înseamnă economia din San Marino (sursă foto: dreamstime)
Cele mai importante industrii ale țării sunt turismul, sectorul bancar, industria textilă, electronică, ceramică, industria de ciment și producția de vin. San Marino este, de asemenea, cunoscut printre țările Europei pentru mobilierul produs în acest stat, pentru timbrele de colecție și monedele speciale.
Cum și-a revenit economia din San Marino
Economia din San Marino se aseamănă foarte mult cu un model bancar de tip offshore, dar chiar și așa aceasta nu a făcut față introducerii măsurilor antifiscale din partea Romei în anul 2014, urmată imediat și de problema unei cereri externe din ce în ce mai slabe.
Anterior, recesiunea din San Marino s-a raportat a fi, în anul 2008, a doua cea mai problematică de pe continentul european, asta după cele întâmplate în Grecia. După câțiva ani, totuși, San Marino șters de pe „lista neagră a paradisurilor fiscale”, listă redactată de către autoritățile din domeniu din Italia în anul 2014. La scurt timp, însă, indicatorii macroeconomici nu s-au îmbunătățit semnificativ de la acea dată.
Chiar dacă a fost a doua țară din Europa în ceea ce privește gravitatea problemelor economice provocate de către criza din 2008, San Marino a reușit să se redreseze (sursă foto: dreamstime)
Sectorul bancar și economia din San Marino
Sectorul bancar a fost unul foarte bine dezvoltat, însă de pe urma crizei, a ajuns la o lichiditate scăzută. Asta pentru că mulți nerezidenți și-au retras banii. Astfel, San Marino s-a confruntat cu o puternică presiune din partea multor state internaționale cu scopul de a consolida cooperarea cu autoritățile fiscale din afara țării și pentru a-și aduce sistemul bancar la un nivel mai transparent.
Aceste strategii economice și fiscale „închise” au dus în punctul în care raportul datorie/PIB al țării să ajungă la valoarea de 94,6% în 2021, comparativ cu un nivel de 62,9% înainte de perioada pandemică. Reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) se așteptau ca pentru ca această tendință să urmeze o cale descendentă astfel: 92,5% și 91,7% în 2022 și, respectiv, 2023.
Deficitul public bugetar pentru 2021 a fost estimat de Fitch Ratings, una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, la valoarea de 5,7% din Produsul Intern Brut. Acest procent vine de pe urma subexecutării cheltuielilor, dar și a creșterii veniturilor, o creștere susținută de o piață a muncii foarte dinamică și de o majorare a cifrelor din domeniul comerțului transfrontalier.
Chiar dacă nu face parte din Uniunea Europeană, San Marino este un stat cu foarte strânse legături cu numeroase state din blocul comunitar (sursă foto: dreamstime)
Perspective și riscuri
În contextul înăspririi condițiilor financiare și al creșterii incertitudinii la nivelul întregii economii mondiale, se așteaptă ca activitatea economică din San Marino să se atenueze în acest an. Sectorul manufacturier este cel mai expus la criza energetică, dată fiind „sensibilitatea” în ceea ce privește prețurile ridicate la energie, dar și la previziunile economiștilor ce vorbesc despre o încetinire a economiei italiene și a economiei întregii Uniunii Europene în a doua jumătate a acestui an.
Riscurile sunt neobișnuit de ridicate, deoarece noi perturbări ale aprovizionării cu energie ar putea slăbi semnificativ condițiile economice din San Marino. Căci acest stat nu produce deloc gaze sau energie electrică, ci toate cantitățile provin din Italia. Astfel, întreruperile acestea ale aprovizionării cu gaze naturale impuse de către oficialii europei nu pot fi ignorate în ceea ce privește situația economică din San Marino, chiar dacă acest stat nu este membru.
San Marino nu produce deloc energie electrică, iat toate resursele provin din Italia (sursă foto: dreamstime)
La ce se așteaptă economiștii
Într-un astfel de scenariu, se așteaptă ca Italia să recurgă la surse alternative de aprovizionare, dar constrângerile logistice pe termen scurt vor impune, probabil, raționalizarea. În cazul extrem al unei întreruperi totale, este estimat că ar trebui să se reducă 15 % din cerere, cu pierderi pentru PIB-ul Italiei estimate între 2-5% din PIB. Acest lucru ar avea un impact asupra statului San Marino, cu un deficit de 1,5-4% din PIB.
Cu toate acestea, în San Marino se mai regăsește și industria prelucrătoare, o industrie care nu este atât de mult afectată de aceste probleme energetice. Se poate vorbi aici de industria cimentului, a oțelului sau a îngrășămintelor.
