Infofinanciar > Esential > Pe ce resurse se bazează economia Cehiei. O perspectivă generală a acestei țări din UE, cu focus pe 2022
Esential

Pe ce resurse se bazează economia Cehiei. O perspectivă generală a acestei țări din UE, cu focus pe 2022

Cehia
Foto: util21.ro

În anul 2022, dezvoltarea economiei cehe a fost puternic afectată de factori interni și externi care au determinat subiecții economici să își ajusteze comportamentul și să se adapteze la noile condiții. Cele mai importante fenomene au fost inflația galopantă, extinderea îndatorării și criza energetică, în timp ce șomajul a continuat să rămână o problemă marginală.

În ciuda creșterii salariilor, nivelul de trai a scăzut într-un ritm record din cauza ratelor ridicate ale inflației. Atât Banca Națională Cehă (CNB), cât și guvernul au adoptat măsuri pentru a face față tendințelor negative tot mai profunde. Cu toate acestea, în special politicile Executivului au fost supuse criticilor din partea mai multor actori interni.

Inflația zdruncină economia Cehiei

Problema inflației în Cehia a devenit un punct dominant în discursurile politice, publice, precum și în cele ale experților. Este o diferență substanțială în comparație cu ultimii ani, când rata inflației a rămas relativ scăzută, iar unii economiști au afirmat chiar că inflația nu mai este o problemă relevantă. Societatea cehă s-a obișnuit doar cu o creștere ușoară a nivelului prețurilor în economie, în contrast cu o creștere mult mai mare a salariilor.

Cu toate acestea, creșterea nivelului de trai din ultimul deceniu a fost atenuată de creșterea rapidă a prețurilor bunurilor imobiliare, care deveneau treptat din ce în ce mai puțin accesibile chiar și pentru clasa de mijloc. Ținta de inflație în economia Cehiei stabilită de banca centrală se ridică la 2% și, într-adevăr, rata reală a oscilat în jurul acestei cifre dintr-o perspectivă pe termen lung. În perioada de după criza financiară globală din 2008, rata medie anuală a inflației nu a depășit 3,3 la sută înainte de 2021:

Aceste date indică cât de extrem a fost anul 2022. Din 2009 până în 2020, inflația totală a fost egală cu aproximativ 1,76% (1,92% incluzând anul 2021), ceea ce este ușor sub ținta de inflație. Chiar dacă, în general, se aștepta o creștere din cauza suspendării consumului și a expansionismului fiscal al guvernelor din cauza crizei pandemice, realitatea este mult peste așteptările anterioare. Economia cehă nu a reușit să se redreseze complet după șocul pandemiei și va fi expusă la o serie de lovituri diferite.

Nu este vorba doar de situația economică mondială conflictul din Ucraina și de confruntarea generală dintre Occidentul colectiv și Rusia, însoțită de războiul economic feroce împotriva Moscovei, care a dus la o criză energetică fără precedent, ci și de deciziile politice radicale legate de tranziția ecologică și de campania împotriva energiei nucleare la nivelul UE. Toți acești factori au contribuit la creșterea neașteptată a inflației în 2022.

Plafonări la energie

Cifrele oferite spre studiu în Europa indică faptul că inflația totală în 2022 a fost de aproximativ 15%, ceea ce presupune o reducere semnificativă a economiilor gospodăriilor, cu atât mai mult cu cât cehii au încă tendința de a-și păstra banii în bănci și în conturi de economii care oferă o dobândă foarte mică.

În timp ce economiile au crescut în anii de pandemie din 2020 și 2021, inflația galopantă ulterioară le-a depreciat. Deprecierea, pe deasupra, afectează mai mult straturile sociale inferioare decât pe cele bogate, ceea ce poate avea consecințe sociale foarte negative.

Cu toate acestea, se pare că ultimele luni ale anului 2022 au indicat o posibilă întoarcere a dinamicii inflației. În octombrie, rata lunară a scăzut pentru prima dată sub zero. Scăderea din octombrie, atât în ceea ce privește indicatorul anual, cât și cel lunar, a fost influențată de introducerea unui plafon de prețuri în domeniul energiei, care va rămâne în vigoare și în 2023.

Politica fiscală

Politicile adoptate de guvernele naționale în legătură cu pandemia și cu războiul împotriva Rusiei au dus la o expansiune uriașă a datoriei de stat. Măsurile anticriză din timpul pandemiei s-au bazat pe expansionism fiscal. În ciuda faptului că opoziția de atunci a criticat cabinetul condus de premierul Andrej Babiš pentru „risipă iresponsabilă”, coaliția în exercițiu a urmat aceeași linie în 2022.

Datoria de stat a atins o valoare record atât în termeni relativi, cât și absoluți. La sfârșitul lunii septembrie, datoria de stat a crescut la 43,8% din PIB, ajungând la 2,89 trilioane de coroane cehe (aproximativ 119 miliarde de euro). Teoretic, fiecare cetățean ceh avea astfel o datorie de 11.317 EUR. Datoria a crescut mai mult decât se aștepta Ministerul de Finanțe în primul trimestru al anului 2022.

Înapoi la moderație!

În mod tradițional, politica fiscală cehă (precum și cea cehoslovacă) a fost caracterizată de reținere și moderație. Era o parte a culturii politice și economice care împiedica guvernele să facă cheltuieli excesive. În ciuda tendințelor cabinetelor de stânga spre expansionism fiscal în perioada de după 1989, mentalitatea tradițională a cunoscut o schimbare substanțială sub cabinetul lui Babiš.

Amploarea și ritmul acestei schimbări sunt surprinzătoare. Este foarte probabil ca datoria de stat să se dubleze în comparație cu situația de dinaintea pandemiei. În mod firesc, această tendință, care este adâncită și mai mult de cabinetul în exercițiu care se consideră de dreapta, poate duce la deteriorarea ratingului de credit al Republicii Cehe și, prin urmare, la costuri mai mari de finanțare a datoriei de stat. Tendința nu poate fi inversată fără reforme structurale cuprinzătoare.

Politica monetară

Un rol important în procesele economice îl joacă banca centrală. Începând cu jumătatea anului 2021, bancherii centrali au început să majoreze ratele dobânzilor de bază pentru a atenua presiunile inflaționiste din economie, precum și așteptările inflaționiste în creștere. Banca centrală a recurs la politica monetară restrictivă mai devreme decât o majoritate covârșitoare a băncilor centrale străine. Această atitudine a fost criticată de reprezentanții fostului guvern în 2021, dar în anul următor a apărut un consens larg asupra faptului că politica restrictivă a fost corectă.

În jumătatea anului 2022 au intrat în funcție noi membri ai consiliului băncii. Atunci, în loc de o nouă majorare a ratelor dobânzilor, bancherii centrali au decis să păstreze ratele existente, acordând în același timp o atenție sporită intervențiilor valutare în scopul aprecierii monedei naționale.

Prima rundă de intervenții a avut loc în luna martie, ca răspuns la conflictul din Ucraina, care a destabilizat considerabil cursul de schimb al coroanei cehe. Această politică a fost facilitată datorită valorii record a rezervelor valutare deținute de banca central.

Intervențiile au dus la stabilizarea și aprecierea parțială a cursului de schimb. În cursul anului 2022, au putut fi observate două valuri de depreciere a coroanei cehe – în februarie/martie și în mai, când acesta din urmă a fost legat de selecția noului guvernator al CNB. Dacă la începutul anului cursul de schimb EUR/CZK era de 24,820, în martie 2022, acesta a scăzut la 25,865. O lună mai târziu, moneda cehă s-a apreciat la 24,320, dar în mai s-a depreciat din nou la 25,365. În ultimele două luni ale anului, cursul s-a stabilizat ușor peste 24,300 EUR.

Concluzie

Subiecții economici cehi au trebuit să se adapteze la nivelul record al ratelor dobânzilor din economie și la cea mai restrictivă politică monetară din 1999 încoace. Aceasta a afectat deja comportamentul atât al gospodăriilor, cât și al întreprinderilor. Consumul a început să scadă, iar numărul și valoarea creditelor noi au scăzut. De exemplu, scăderea anuală a creditelor ipotecare noi a fost de 82% în septembrie.

În aceeași perioadă, indicatorul pentru creditele noi acordate întreprinderilor a fost de -64%. Obiectivul băncii centrale este de a inversa tendințele tipice ultimilor ani, respectiv consumul masiv, îndatorarea și expansionismul fiscal. Prin urmare, măsurile adoptate, precum și pașii de perspectivă, vizează reorientarea către export, productivitate și investiții.