Pe ce sectoare a crescut economia Islandei. Turismul a înregistrat majorări de 378%

Economia Islandei este una de consum activă, în timp ce țara, în sine, reprezintă o democrație stabilă. Cele mai importante sectoare, ce reprezintă pilonii economiei Islandei sunt turismul, pescuitul și topirea aluminiului.

Principalele exporturi materiale ale Islandei sunt produsele din aluminiu și produsele din pește, iar principalele exporturi de servicii sunt serviciile legate de turism.

Cum sunt exporturile și importurile pentru economia Islandei

În 2017, turismul a reprezentat 42% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, în timp ce produsele marine și cele din aluminiu au reprezentat 17% fiecare din totalul exporturilor, iar produsele de fabricație, altele decât aluminiul, 6%. Principalele importuri de materiale în Islanda în 2017 au fost: bunuri industriale 27%, bunuri de capital 21%, echipamente de transport 19%, combustibili și lubrifianți 12%, bunuri de consum 13% și alimente și băuturi 8%.

În 2016, Statele Unite erau cel mai mare partener comercial al Islandei, atât în ceea ce privește exporturile, cât și importurile. Statele membre ale Uniunii Europene rămân cei mai importanți parteneri comerciali ai Islandei la nivel colectiv.

Exporturile Islandei către Uniunea Europeană reprezintă 72,3 % din totalul exporturilor, iar aproximativ două treimi din totalul importurilor provenind din blocul comunitar european.

Turismul, cel mai important sector al economiei Islandei

Industria turismului în plină expansiune contribuie în mare măsură la faptul că SUA este acum cel mai mare partener comercial al Islandei în funcție de țară, deoarece marea majoritate a turiștilor provin acum din SUA, iar turismul este considerat export de servicii.

Turismul este, de departe, cel mai mare sector de export al țării și un pilon extrem de important al economiei Islandei. În 2019, turismul a reprezentat peste 33% din PIB-ul țării. Islanda este una dintre cele mai dependente de turism de pe glob. În octombrie 2017, sectorul turismului a angajat direct aproximativ 26.800 de persoane. Astfel, numărul total de angajați din țară fiind de 186.900.

Industria turismului, în plină expansiune, contribuie în mare măsură la faptul că SUA este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Islandei, în funcție de țară. Marea majoritate a turiștilor provin de peste ocean, iar acest sector este considerat a fi un export de servicii.

La începutul perioadei de creștere, în jurul anului 2010, turismul a beneficiat de o coroană islandeză slabă. Din 2010, sosirile de turiști în Islanda au crescut cu 378%. Acesta este unul dintre cele mai mari procente înregistrate la nivelul întregilor economii mondiale.

Aluminiul de pe Tărâmul Elfilor

Topirea aluminiului este cea mai importantă industrie energointensivă din Islanda. În prezent, în 2019 erau trei uzine în funcțiune cu o capacitate totală de peste 850.000 de tone metrice pe an, ceea ce plasa Islanda pe locul 11 în rândul națiunilor producătoare de aluminiu la nivel mondial. Chiar și așa, Islanda nu se află nici așa în topul celor mai importante economii mondiale.

Rio Tinto Alcan operează prima topitorie de aluminiu din Islanda. Uzina este în funcțiune din 1969. Capacitatea sa inițială a fost de 33.000 de tone pe an, dar de atunci a fost extinsă de mai multe ori, iar în prezent are o capacitate de aproximativ 189.000 de tone pe an.

Cea de-a doua uzină a început producția în 1998 și este operată de Norðurál, o filială deținută integral de Century Aluminum Company, cu sediul în SUA. Vechea sa capacitate era de 220.000 de tone pe an, dar aceasta a ajuns să aibă o extindere la 260.000 de tone pe an. În 2012, uzina a produs 280.000 de tone metrice, care au fost evaluate la 610 milioane de dolari. În acel an, în producție au fost folosiți 4.300 de gigawați oră, ceea ce reprezintă aproape un sfert din toată energia electrică produsă în țară.

Islanda, o națiune cu pescuitul în genele sale

Este greu de supraestimat importanța peștelui pentru poporul islandez. De-a lungul secolelor, acesta a fost colacul de salvare al națiunii, atât ca principală sursă de hrană, cât și ca principal produs de export. Dovezile istorice sugerează că povestea exportului de pește islandez datează cel puțin din secolul al XII-lea.

Pescuitul și sectoarele conexe au fost denumite în ultimii ani „clusterul oceanic”. Acestea reprezintă una dintre cele mai importante părți a economiei Islandei. Contribuția globală a pescuitului la PIB era în anul 2011 de 27,1%.

Sectorul pescuitului angajează în mod direct aproximativ 9.000 de persoane: 4.900 în domeniul pescuitului și 4.100 în cel al prelucrării peștelui. Acest număr reprezintă aproximativ 5% din forța de muncă a Islandei. Totuși, de menționat în acest caz este faptul că numărul acesta s-ar mai fi putut schimba în cursul anilor având valori mai mari.

Se estimează că în total între 25.000 și 35.000 de persoane depind de clusterul oceanic pentru a-și asigura traiul. Multe dintre aceste locuri de muncă sunt asigurate de companii tehnologice care produc echipamente pentru firmele de pescuit și de companii implicate în prelucrarea avansată a produselor marine sau în producția biotehnică.

În schimb, acvacultura rămâne o industrie foarte mică în această țară din Europa, cu doar aproximativ 250 de angajați pentru o producție de 5 000 de tone.

Islanda este a doua mare națiune pescărească din Atlanticul de Nord-Est, după Norvegia, după ce a depășit Regatul Unit la începutul anilor 1990. Începând cu 2006, apele de pescuit islandeze au produs o captură totală între 1,1 și 1,4 milioane de tone de pește pe an. Această cifră este în scădere de la un vârf de peste 2 milioane de tone atins în 2003.

Aceasta a fost una dintre țările Europei a fost afectată de un declin general al randamentelor de pescuit în Atlanticul de Nord-Est, cu o scădere unitară de 18% între 2003 și 2009. O veste bună o reprezintă faptul că această tendință pare să se fi oprit sau să se fi inversat în ultima vreme.