Guvernul de la București a ajuns la concluzia că ar fi mai bine să se amâne închiderea a două termocentrale din țară până la data de 31 octombrie 2023. Este vorba despre două grupuri energetice pe bază de lignit Rovinari 3 și Turceni 7, ambele din cadrul Complexului Energetic Oltenia, vor continua să funcționeze până la data mai sus menționată, în conformitate cu un proiect de hotărâre de Guvern conceput de Ministerul Energiei.
Chiar dacă asta ar însemna un motiv de bucurie, lucrurile sunt oarecum confuze. Profit.ro esxpune faptul că Grupul de la Rovinari, chiar dacă i s-a prelunguit perioada de funționare, nu va putea produce resurse până la termenul anunțat, asta pentru că lucrările de reabilitare s-au anunțat că se vor prelungi cu peste 1 an de zile. Motivul: furnizorul de echipamente nu și-a respectat obligațiile contractuale.
Prin această măsură, guvernanții ar „sfida” prerogativele venite din partea Uniunii Euroepe și ar contrazice într-o oarecare măsură legislația din prezent a decarbonării sistemului energetic și angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Legea spune, așadar, că: „În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 (31 decembrie 2032 – n.r.) și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.
România, în contrapunct
După cum am specificat deja, guvernanții de la București ar fi ales să „sfideze” autoritățile europene, însă ar fi găsit și o scuză în acest sens: ajutorul energetic oferit Ucrainei și Republicii Moldova. Astfel, potrivit actelor oficiale, „situația geopolitică actuală generată de conflictul dintre Rusia și Ucraina face ca, în funcție de evoluția războiului, atât Ucraina, cât și Republica Moldova să aibă nevoie de importuri de energie electrică din România. În data de 10.10.2022, mai multe atacuri cu rachetă ale Rusiei asupra Ucrainei au vizat în mod direct infrastructura energetică și de comunicații. Astfel, au fost lovite mai multe stații din rețeaua electrică de transport și distribuție, precum și câteva centrale termoelectrice de termoficare. Măsura luată de către Ukrenergo Ucraina a fost aceea de anulare, începând cu data de 11.10.2022, a exporturilor către România (150 MW, valoare constantă 24/24 h), Slovacia 150 MW, valoare constantă 24/24 h), Polonia (aproximativ 200 MW, valoare constantă 24/24 h) și către Republica Moldova (cu valori cuprinse între 100 MW pe timpul nopții și 160 MW pe timpul zilei), pentru o perioadă nedeterminată”, citează profit.ro.
Astfel, potrivit notei de fundamentare, renunțarea la exporturile Ucrainei către Republica Moldova, de la data de 11.10.2022, a avut efecte majore către sistemul energetic de la Chișinău, căci acum, moldovenii nu-și pot asigura necesarul de energie electrică cu un deficit de până la 30%. De atunci, conducerea Republicii Moldova, prin vizita președintelui Maia Sandu la București, a fost ajutată de către autoritățile române singura posibilitate de import în Republica Moldova a fost asigurată de către România.
Cât consumă acum România?
„Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022 – 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW. Consumul maxim înregistrat în luna ianuarie 2022 a fost de 9.283 MW. Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW. (…) Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 – 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori), acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import a căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă”, potrivit documentelor oficiale de la Ministerul Economiei.
DOCUMENT Guvernul amână închiderea a două termocentrale pe cărbune inclusiv pentru a ajuta Ucraina, după ce a înăsprit discret legislația decarbonării forțat de Bruxelles (sursă foto: profit.ro)
