Perfecționismul este adesea privit ca o calitate: oamenii perfecționiști sunt dedicați, meticuloși și mereu orientați spre rezultate impecabile. Totuși, această trăsătură poate deveni un defect atunci când creează stres, paralizie decizională sau epuizare.
Este perfecționismul un avantaj sau o povară? Răspunsul depinde de modul în care îl gestionezi.
De ce apare perfecționismul?
Perfecționismul se dezvoltă adesea dintr-o combinație de factori: presiunea socială, așteptările ridicate de la locul de muncă sau de acasă și propriile standarde nerealiste.
La baza lui, se poate ascunde o educație timpurie, în care părinții, educatorii sau alte persoane implicate în creștere au pus o presiune exagerată pe copil, l-au comparat adesea și nu doar că nu au știut să normalizeze eșecul, ba chiar au criticat aspru greșelile și notele mici.
Pe de altă parte, perfecționismul poate veni și din prea multă laudă nerealistă, mai ales atunci când suntem judecați pentru rezultatul final și nu pentru întreagă muncă depusă de-a lungul procesului. Când unui copil îi spui tot timpul: ,,ești grozav, ești minunat, ești foarte bun”, fără a-i valida și efortul, acesta își va însuși eticheta de grozav și va evita sarcinile care i se pot părea dificile, de frică să nu își piardă această etichetă.
Și așa, ajungem la vârsta adultă perfecționiști, temându-ne că greșelile ne vor compromite reputația și valoarea profesională sau personală, concentrându-ne obsesiv pe detalii și evitând complet deciziile dificile.
Cum îți poate afecta performanța perfecționismul?
- Acesta te poate face să procrastinezi, să amâni sarcinile din teama că nu le vei face perfect.
- Apare oboseala decizională, te va face să depui excesiv de mult timp și energie pentru a analiza fiecare opțiune.
- Conduce la burnout. Dorința constantă de a atinge standarde imposibile duce la epuizare mentală și fizică.
- Scade creativitatea. Perfecționismul inhibă experimentarea, deoarece orice rezultat incert este perceput ca un risc, te va face să simți frică, iar frica este cel mai mare inamic al creativității.
Cum să depășești perfecționismul și să lucrezi mai eficient?
În măsura în care te regăsești în categoria celor perfecționiști și ești impactat de efectele acestuia nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare în credințele și valorile tale. Cum orice învăț, are și dezvăț, iată de unde ai putea porni:
-
Acceptă ideea că eșecul este o oportunitate de învățare și creștere
Greșelile nu îți definesc valoarea. Fiecare lucru pe care acum îl faci bine, inclusiv faptul că mergi, scrii, desenezi, citești, l-ai învățat greșind. Dacă, atunci când ai căzut pentru prima dată încercând să înveți să mergi, ai fi renunțat și te-ai fi criticat aspru pentru eșec, probabil că azi ai fi rămas blocat și încă te-ai fi târât pe jos.
Așa că în loc să te temi de greșeli, încearcă să le vezi ca pe o șansă de a evolua. De exemplu, după un eșec, te poți întreba: „Ce învăț de aici?”/„Ce pot face diferit data viitoare?” Astfel, vei putea construi o mentalitate de creștere.
-
Setează standarde realiste
În loc să cauți perfecțiunea, concentrează-te pe livrarea unui rezultat suficient de bun care își îndeplinește scopul. Începe cu întrebări simple: „Care este minimul necesar pentru ca această sarcină să fie considerată completă?”
-
Redu oboseala decizională prin simplificare
Perfecționiștii simt adesea nevoia de a analiza fiecare detaliu, ceea ce poate paraliza procesul decizional. Poti crea un sistem simplu de prioritizare, întrebându-te dacă această decizie este urgentă și dacă va avea un impact semnificativ?
În plus, e în regulă să știi, că oricare ar fi decizia pe care o iei, o poți face să meargă pentru tine, în loc să pierzi timp analizând toate scenariile posibile pentru a vedea dacă decizia luată este cea corectă.
-
Schimbă modul în care te adresezi propriei persoane
Dacă ești perfecționist, e foarte posibil ca de multe ori să devii victima propriilor gânduri critice. Pentru a combate acest lucru, practică auto-compasiunea. Orice inculpat dus în sala de judecată, pe lângă avocatul acuzării, mai are și un avocat al apărării. Dă voce și suporterului tău interior, ori de cât ori te surprinzi criticându-te.
O altă metodă simplă este să vorbești cu tine însuți așa cum ai face cu un coleg sau cu un prieten care a greșit: cu înțelegere, cu blândețe cu compasiune și nu cu reproșuri.
-
Investește în relații de sprijin
Încurajează feedback-ul deschis cu colegii sau superiorii. Când primești validare pentru efortul tău și nu doar pentru rezultat, te poți simți mai puțin presat să fii perfect. Comunică cu aceștia despre importanța aprecierii eforturilor, astfel încât să creați un mediu de sprijin în care să vă simțiți acceptați și integrați cu tot cu imperfecțiunile care vin la pachet.
-
Învață să delegi
Frica de a pierde controlul este o caracteristică comună a perfecționiștilor. Totuși, delegarea unor sarcini te poate ajuta să te concentrezi pe ceea ce contează cu adevărat. Oferă încredere colegilor și acceptă că fiecare poate avea un stil diferit de a aborda o problemă.
-
Creează limite clare între muncă și viața personală
Perfecționiștii tind să muncească peste program, din dorința de a rezolva totul. Poți stabili ore fixe pentru lucru și pauză, fă un plan și ai grijă să îl și respecți. O minte odihnită este mult mai productivă decât una epuizată.
În final, pentru a diminua această trăsătură de personalitate, este nevoie în primul rând de o motivație puternică și te invit să evaluezi sincer, modul în care perfecționismul îți afectează viața personală sau profesională și calitatea relațiilor și să vezi care este prețul plătit pentru perfecționism. De cele mai multe ori, în psihologie, acesta este asociat cu anxietatea, depresia, tulburări obsesiv-compulsive, insomnii și tulburări alimentare.
Cântărește și vezi dacă prețul plătit nu este unul prea mare pentru avantajele obținute!
Deși perfecționismul poate părea o calitate și un aliat în realizarea obiectivelor, în realitate acesta poate deveni un obstacol major în calea eficienței și a bunăstării. Așa că poți învață cum să îți accepți limitele, să prioritizezi și să iei decizii cu mai multă încredere. Până la urmă, succesul nu înseamnă să faci totul perfect, ci să avansezi constant.
Psiholog Raluca Ștefan
Despre autor
Raluca Ștefan este Psiholog, Psihoterapeut eriksonian, Hipnoterapeut, membră a Colegiului Psihologilor din România și a Asociatiei Române De Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniana.
Având o experiență de 14 ani în domeniul psihologiei, Raluca lucrează în cadrul Cabinetului Individual de Psihoterapie, ajutând clienții să depășească o gamă largă de provocări, de la anxietate și depresie până la probleme de relație și schimbări in viață (divorț, doliu, pierderea unui job, venirea pe lume a unui copil, probleme de sănătate). Scopul ei este de a crea un spațiu de sprijin și de siguranță, în care clienții să se simtă ascultați, înțeleși și să dezvolte încrederea că pot face schimbări pozitive în viețile lor.
