Într-o după-amiază de noiembrie, vicepreședintele american Kamala Harris și Nick Clegg de la Meta au intrat într-un cort din incinta unei case de țară englezești din secolul al XIX-lea, la nord de Londra. Aceștia s-au așezat la o masă circulară și, printre altele, au început să încerce să salveze omenirea. Din fața unui nou pericol, care este inteligenta artificială.
La Bletchley Park, care a fost folosit ca sediu al forțelor aliate pentru spargerea codurilor din Al Doilea Război Mondial, Clegg și Harris s-au alăturat unei adunări de elită. Formată din lideri mondiali, academicieni și directori din domeniul tehnologiei. În scopul de a aborda ceea ce pesimiștii se tem că este o nouă amenințare devastatoare cu care se confruntă lumea: inteligența artificială galopantă.
Inteligența artificială poate fi controlată?
După două zile de discuții, politicienii și directorii din domeniul tehnologiei au convenit asupra unei declarații comune de bune intenții. Dar nu au primit un răspuns unitar cu privire la ceea ce ar trebui făcut. În schimb, aceștia au făcut propuneri rivale cu privire la modul în care să gestioneze o tehnologie. Care va domina o mare parte din următorul deceniu. Dar și care va bulversa probabil totul, de la afaceri și asistență medicală până la democrație însăși.
Clegg, fost viceprim-ministru britanic, a susținut că supravegherea inteligenței artificiale seamănă cu construirea unui avion aflat deja în zbor. Adică o muncă inerent riscantă și dificilă. Harris a trâmbițat eforturile Washingtonului de a aborda pericolele AI. Prin acorduri comerciale voluntare care sunt standardul de aur al lumii. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, prezentă și ea, i-a îndemnat pe ceilalți să urmeze noul regulament obligatoriu. Care prevede reglementările din punct de vedere juridic ale Bruxelles-ului. În scopul de a lua măsuri împotriva tehnologiei.
Lupta politică pentru reglementarea AI
Dezbaterea a reprezentat un instantaneu al unui adevăr mai mare. În ultimul an, o luptă politică a avut loc în întreaga lume, în mare parte în umbră. Cu privire la modul în care și dacă trebuie controlată AI. Acest nou Mare Joc digital este departe de a se fi încheiat. Oricine va câștiga își va consolida dominația asupra regulilor occidentale pentru o tehnologie care definește o eră. Odată stabilite aceste reguli, va fi aproape imposibil să fie rescrise.
Pentru cei care au urmărit conversația la fața locului, târguiala din ploaia britanică a fost asemănătoare cu cea a puterilor europene din secolul al XIX-lea care își împărțeau lumea. „A fost ca o realitate alternativă”, a declarat Amba Kak, șefa AI Now Institute, o organizație non-profit. La finalul reuniunii, 29 de țări, inclusiv China, membri ai Uniunii Europene și Statele Unite, au semnat un acord voluntar. Pentru a reduce riscurile care au urcat pe agenda politică datorită sosirii ChatGPT de la OpenAI.
Controlul tehnologiei la scară mondială
În anul care urmează, bătălia acerbă pentru controlul tehnologiei va crea învingători și învinși. Până la sfârșitul anului 2024, factorii de decizie politică se așteaptă ca multe dintre noile standarde de inteligență artificială să fi fost finalizate.
Pentru acest articol, POLITICO a vorbit cu peste trei duzini de politicieni, factori de decizie politică, directori din domeniul tehnologiei și alții. Dintre care mulți au beneficiat de anonimat pentru a discuta subiecte sensibile. În scopul de a înțelege dinamica în joc în timp ce lumea se luptă cu această nouă tehnologie disruptivă.
Întrebarea cu care se confruntă este dacă SUA, UE sau Regatul Unit vor fi capabile să elaboreze un plan. Cu care democrațiile occidentale să fie de acord. China ar putea interveni pentru a stabili regulile globale. Pentru o tehnologie care, într-un scenariu apocaliptic, unii se tem că are potențialul de a șterge omenirea de pe fața Pământului. În cazul în care economiile liberale industrializate nu reușesc să ajungă la un regim comun între ele. În timp ce Bruxelles și Washington își prezintă planurile contradictorii de reglementare a IA, șansele de a ajunge la un acord sunt departe de a fi promițătoare.
Reuniunea G7
Cu o lună înainte de conferința desfășurată în ploaia englezească, factorii de decizie încercau cu frenezie să facă progrese în cealaltă parte a lumii. Era octombrie, iar Věra Jourová a coborât epuizată din zborul de 16 ore de la Bruxelles spre Japonia. Politiciana cehă avea doar câteva săptămâni de când își începuse noul său rol de trimis principal al UE pentru tehnologie. Iar prima sa misiune internațională nu avea să fie ușoară.
Misiunea lui Jourová era să vândă regulamentul european privind inteligența artificială la o reuniune a G7. Unde liderii occidentali se adunaseră pentru a încerca să elaboreze noi standarde globale. În scopul de a refoma cea mai avansată formă a acestei tehnologii. Cunoscută sub numele de „inteligență artificială generativă”, dezvoltarea puternică din spatele ChatGPT și al instrumentelor concurente.
UE, primul model de legislație obligatorie
Abordarea Bruxelles-ului este consfințită în Actul privind inteligența artificială al UE. Prima încercare din lume de a adopta o legislație obligatorie în acest domeniu. Spre deosebire de poziția preferată de SUA, viziunea UE include interdicții pentru cele mai invazive forme ale tehnologiei. Dar și reguli stricte care impun companiilor precum Google și Microsoft să fie mai deschise. Din punct de vedere al modului în care proiectează produsele bazate pe inteligență artificială. „Inteligența artificială generativă ne-a invadat viețile atât de repede și avem nevoie de ceva rapid”, a declarat Jourová.
La reuniunea de trei zile din Japonia, Nathaniel Fick a avut un discurs rival. În calitate de diplomat digital de top al lui Joe Biden, Fick, fost director în domeniul tehnologiei, nu a propus nicio interdicție sau cerință strictă. În schimb, el a făcut presiuni pentru un regim mai ușor. Bazat în principal pe angajamente voluntare din partea industriei și pe legile naționale existente. „Oamenii se pot aștepta ca Statele Unite să integreze aspecte legate de politica privind inteligența artificială în tot ceea ce facem. Cadrele, codurile, principiile pe care le dezvoltăm vor deveni baza pentru acțiune”, a declarat Fick, după încheierea Summitului de la Kyoto.
Dueluri politice UE-SUA
În cadrul unor dueluri cu factorii de decizie politică din G7, cu directori de companii de tehnologie și cu alte personalități influente, Jourová și Fick și-au prezentat argumentele. Pentru Jourová, din partea UE, argumentul a fost simplu. Bruxelles-ul s-a impus deja ca polițistul digital al Occidentului. Cu o avalanșă de reglementări privind orice, de la protejarea vieții private a consumatorilor la gestionarea rețelelor sociale.
Programul reuniunii la nivel înalt a fost foarte încărcat, cu puțin timp liber în afara unor pauze de țigară și a unor prânzuri grăbite la cantină. Jourová a susținut că numai Europa poate asigura rigoarea necesară. Potrivit acesteia, UE ar putea să aplice amenzi uriașe companiilor. De asemenea, poate să interzică cele mai invazive forme de inteligență artificială. Cum ar fi scorurile sociale, care sunt algoritmi complecși de urmărire a mișcărilor oamenilor, utilizate în mod infamant în China.
„A venit cu un plan, și anume să ne convingă că regulile Europei sunt singurele din oraș”, a declarat una dintre persoanele care s-au întâlnit cu Jourová. Un alt oficial dintr-o țară a G7 a declarat că șefa Europei în domeniul digital a respins propunerea alternativă a Washingtonului. Cu privire la lipsa unei legislații obligatorii.
Poziția Americii în dezbaterea politică
Contraofensiva lui Fick s-a bazat pe poziția de necontestat a Americii. care este puterea mondială de dezvoltare a inteligenței artificiale. Un impas politic la Capitol Hill înseamnă că nicio legislație cuprinzătoare de la Washington nu va veni prea curând. Dar Casa Albă a făcut deja o avalanșă de anunțuri. În iulie anul trecut, administrația Biden a obținut angajamente voluntare din partea unor giganți tehnologici de top, precum Amazon. Pentru a face AI mai sigură. Apoi, Biden a emis un ordin executiv, anunțat la 30 octombrie, care a împuternicit agențiile federale să acționeze.
Potrivit a două persoane care s-au întâlnit cu Fick în Japonia, acesta a criticat legislația de la Bruxelles. Pentru că impune prea multe sarcini de reglementare asupra întreprinderilor. În comparație cu Washingtonul, care este dispus să permită companiilor să inoveze. „Mesajul a fost clar. Washingtonul nu avea de gând să lase Bruxelles-ul să facă ce vrea”, a declarat un alt diplomat occidental care a participat la summitul G7 de la Kyoto.
Europa, eforturi de a ajunge la un consens
Înapoi în Europa, eforturile de a ajunge la un consens continuau, într-un cadru puțin probabil. O cină somptuoasă cu șase feluri de mâncare la Palatul Elysée, reședința oficială din secolul al XVIII-lea a președintelui francez din Paris, nu este tocmai de înaltă tehnologie. Dar, în noiembrie, în cadrul unei mese de cinci ore de bucătărie gourmet și vinuri fine, Emmanuel Macron a ținut audiență la 40 de experți din industrie. Fiind prezent președintele OpenAI, Greg Brockman, și șeful inteligenței artificiale de la Meta, Yann LeCun.
Conversația de la cină s-a transformat rapid în reglementare. Macron este un broker de putere globală. Franța are o mare industrie internă de AI. Iar președintele este dornic să conducă eforturile internaționale de stabilire a unor reguli globale pentru această tehnologie. Spre deosebire de stereotipurile despre politicienii francezi iubitori de reglementări, Macron rămâne circumspect față de Legea privind AI de la Bruxelles. Temându-se că aceasta va împiedica firme precum Mistral, un startup cofondat de Cedric O, fostul ministru francez al tehnologiei digitale.
Dezbateri globale despre viitor
În timp ce Macron asculta cu atenție, invitații săi la cină și-au expus propunerile rivale. Discuția a scos la iveală o altă fațetă cheie a dezbaterii globale privind AI. Fiind vorba despre confruntarea dintre cei care cred că cele mai grave riscuri sunt încă la mulți ani distanță și cei care cred că sunt deja aici. Aceasta este bătălia care se află în centrul întregii dezbateri globale. Situația îi opune pe cei care au o abordare mai optimistă a potențialului AI și care doresc să permită cât mai multe experimente posibil, celor care se tem că este deja prea târziu pentru a proteja omenirea de daune grave.
Brockman de la OpenAI este unul dintre cei care sunt relaxați cu privire la riscurile imediate. Acesta consideră că ar trebui să se pună accentul pe abordarea amenințărilor pe termen lung. Astfel, Brockman i-a spus președintelui francez că AI este, în marea majoritate, o forță a binelui, potrivit surselor care au participat la dineu. Orice reglementare, în special regulile care ar putea împiedica creșterea meteorică a companiei, ar trebui să se concentreze pe amenințările pe termen lung. Cum ar fi problema ca AI să prevaleze în cele din urmă asupra controlului uman, a adăugat el.
Franța, deschisă la propuneri
Alții, cum ar fi Meredith Whittaker, o expertă în tehnologie americană prezentă și ea la dineul de la Paris din noiembrie, au argumentat că daunele reale ale AI existente cer politicienilor să acționeze acum. Printre care se numără seturile de date defectuoase care au înrădăcinat prejudecăți rasiale și de gen.
„Macron a asimilat totul. El a vrut ca oamenii să știe că Franța se află în spatele unei reglementări mai mari, dar și că Franța este, de asemenea, deschisă pentru afaceri”, a declarat unul dintre participanți. Care, la fel ca și ceilalți prezenți, a obținut anonimatul pentru a discuta despre întâlnirea privată. Argumente similarese desfășoară acum în toate capitalele occidentale. Care opun necesitatea ca normele să se concentreze asupra riscurilor pe termen lung și asupra unei acțiuni imediate, de urgență, de reprimare.
Marii jucători din domeniul tehnologiei
În timp ce liderii naționali încercau să se gândească la această problemă, directorii din domeniul tehnologiei străbăteau întreaga planetă. Pentru a-i îndemna pe politicieni să nu reglementeze excesiv. Eric Schmidt, fostul director executiv al Google, și fondatorul LinkedIn, Reid Hoffman, au zburat între Washington, Londra și Paris. Pentru a-și oferi propria viziune asupra modului în care trebuie gestionată inteligența artificială. O reprimare prea zeloasă, au susținut titanii tehnologiei, ar oferi Chinei autoritare. Astfel, ar avea un avantaj decisiv în domeniul AI. Mulți dintre ei, precum Schmidt și Hoffman, au investit masiv în startup-uri din acest domeniu.
Pentru a-și întări argumentele, șefii din domeniul tehnologiei care doresc o reglementare mai puțin strictă au trecut la o abordare personală. Lobbyiștii din domeniul IA au arătat la cel puțin doi lideri occidentali videoclipuri deepfake asemănătoare cu viața reală, cu liderii înșiși. Aceste falsuri generate de AI se află încă la vârful de lance al tehnologiei. Dar lobbyiștii au folosit aceste falsuri pentru a le arăta liderilor modul în care tehnologia ar putea evolua. De asemenea, ar putea prezenta riscuri serioase în viitor, potrivit a trei persoane care au fost informate cu privire la aceste întâlniri.
Tehnologia dăunează oamenilor
Opozanții susțin că astfel de tactici permit unor companii precum OpenAI și Alphabet să subestimeze modul în care tehnologia dăunează oamenilor în prezent. De exemplu, prin respingerea cererilor de beneficii guvernamentale ale minorităților și ale persoanelor defavorizate din societate.
„Majoritatea americanilor nu realizează că AI există deja. Vreau să mă asigur că legile noastre actuale împotriva discriminării… legile noastre actuale care afirmă protecții, sunt aplicate cu adevărat”, a declarat Cory Booker, un senator american democrat. În perspectiva anului 2024, cei care doresc o reglementare mai ușoară par să fie câștigători. În ciuda noilor norme obligatorii ale UE privind inteligența artificială.
Presiune politice de la Bruxelles
După ce Bruxelles-ul a ajuns la un acord politic în decembrie cu privire la legea sa privind IA, Macron, proaspăt sosit de la cina personală pe tema AI, s-a alăturat cancelarului german Olaf Scholz și prim-ministrului italian Giorgia Meloni. Pentru a îndemna la mai puține controale asupra celor mai recente forme de tehnologie. Președintele francez s-a temut că o astfel de reglementare ar împiedica campionii locali. Inclusiv Mistral, compania franceză de IA susținută, în parte, de Schmidt, fostul șef al Google.
Franța a rămas reticentă până când, la începutul lunii februarie, a cedat în cele din urmă presiunii politice și a sprijinit normele. „Vom reglementa lucruri pe care nu le vom mai produce sau inventa. Aceasta nu este niciodată o idee bună”, a declarat Macron în fața unei audiențe din Toulouse.
Arme biologice și tehnologie avansată
Tristan Harris a crezut că a dat lovitura finală. În septembrie, Harris, cofondator al Centrului pentru Tehnologie Umanitară, o organizație non-profit, a descris modul în care inginerii săi au constrâns cel mai recent produs de inteligență artificială al Meta. În scopul de a nu comite un act terifiant: construirea unei arme biologice. Acest lucru a arătat că abordarea Meta în ceea ce privește inteligența artificială era mult prea permisivă și potențial periculoasă, a susținut Harris.
Gigantul tehnologic al lui Mark Zuckerberg a favorizat așa-numita tehnologie open-source, inteligență artificială ușor accesibilă tuturor. Cu puține măsuri de protecție împotriva abuzurilor. O astfel de deschidere, a adăugat Harris, ar duce la daune în lumea reală. Inclusiv la răspândirea armelor de distrugere în masă generate de IA.
Confruntări și argumente
Triumful său nu a durat mult. Zuckerberg, care a fost de asemenea prezent la audierea de la Capitol Hill, și-a scos rapid telefonul și a găsit aceleași informații despre arma biologică printr-o simplă căutare pe Google. Contraatacul lui Zuckerberg a dus la o serie de râsete în sală. Acesta a estompat acuzația lui Harris că abordarea inteligenței artificiale cu sursă deschisă a Meta ar fi o amenințare la adresa umanității. „Nu a fost o lovitură atât de puternică precum credea Harris că va fi”, a declarat unul dintre oficiali.
Confruntarea Harris-Zuckerberg surprinde o altă întrebare cheie pentru factorii de decizie politică. Ar trebui ca AI să fie limitată la o mână de companii de încredere sau să fie deschisă pentru a fi exploatată de toți cei care vin? Unii sunt în favoarea acordării de licențe pentru inteligența artificială avansată unui număr restrâns de companii. Deoarece riscurile imediate sunt prea mari pentru a fi lăsate libere în lumea largă. O prezentare PowerPoint avertizează că modelele de inteligență artificială cu sursă deschisă ar dezlănțui arme biologice incontrolabile. Care ar fi accesibile teroriștilor. Această concluzie a fost prezentată în privat unor oficiali guvernamentali din Londra, Paris și Washington, potrivit a șase factori de decizie politică.
Restricționarea accesului la inteligența artificială
Microsoft și OpenAI se numără printre companiile care sunt în favoarea restricționării tehnologiei la un număr mic de firme. Astfel încât autoritățile de reglementare să poată stabili legături cu inovatorii în domeniul IA. „O abordare bazată pe licențiere este calea corectă de urmat. Permite o interacțiune strânsă între dezvoltatorul tehnologiei și autoritatea de reglementare pentru a evalua cu adevărat riscurile”, a declarat Natasha Crampton, responsabilul principal al Microsoft pentru AI.
Criticii dominației din Silicon Valley susțin că Big Tech are un interes personal în eliminarea concurenței. Potrivit lui Mark Surman, avocat al open-source și director executiv al Fundației Mozilla, cele mai mari companii de tehnologie din lume doresc să acapareze pentru ele însele industria de inteligență artificială în curs de dezvoltare și să elimine concurenții.
Opinii contradictorii între factorii de decizie
În timpul toamnei, Surman a făcut un turneu în capitalele occidentale pentru a îndemna înalții oficiali din SUA, UE și Marea Britanie să nu limiteze persoanele care ar putea dezvolta modele de inteligență artificială de ultimă generație. Spre deosebire de alți giganți din Silicon Valley, Meta a lui Zuckerberg s-a situat de partea celor ca Surman. Care doresc ca tehnologia să rămână deschisă tuturor, lucru pe care l-a întărit în septembrie prin confruntarea sa cu Harris pe tema armelor biologice.
Abordarea deschisă își câștigă prieteni în părți puternice din Washington. Deși oficialii americani rămân divizați. La Bruxelles, factorii de decizie politică au convenit să elibereze aproape toată inteligența artificială cu sursă deschisă de cea mai dură supraveghere. Atâta timp cât tehnologia nu este utilizată în practici interzise. Cum ar fi recunoașterea facială la scară largă. În Regatul Unit, însă, oficialii înclină spre restricționarea celei mai avansate AI la câteva țări.„Dacă lăsăm inteligența artificială în mâinile câtorva persoane, nu sunt destui ochi care să examineze ce fac cu ea”, a spus Surman.
2024, an decisiv pentru industria AI
Dacă 2023 a fost anul în care lobby-ul pentru IA a dat buzna în mediul politic, 2024 va decide cine va câștiga. Datele cheie de decizie se apropie cu pași repezi. Până în vară, vor intra în vigoare părți din Legea europeană privind ai. Ordinul executiv rival al Casei Albe privind inteligența artificială schimbă deja modul în care agențiile federale tratează tehnologia. Până la sfârșitul anului sunt așteptate și alte reforme la Washington.
Alte țări, precum Marea Britanie, Japonia, Canada și China își fac propriile planuri. Care includ o mai mare supraveghere a celei mai avansate inteligențe artificiale și eforturi pentru a determina alte țări să le adopte normele. Potrivit zecilor de experți în inteligență artificială, în 2024, este puțin probabil ca dorința publicului de acțiune politică să dispară. Impactul AI, mai ales într-un an de alegeri în masă, din SUA și UE până în Filipine și India, nu este deloc sigur.
„Această afacere despre pierderea controlului de către AI este brusc luată în serios. Oamenii își dau seama că nu mai este un lucru pe termen lung. Se întâmplă”, a declarat Max Tegmark, președintele Future of Life Institute, o organizație non-profit care militează pentru un control mai mare al IA, conform Politico .