Potrivit reprezentanților Primăriei Sectorului 1, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București Ilfov a întârziat remiterea sumelor pentru decontarea cheltuielilor de cazare și hrană pentru refugiații ucraineni aflați la cetățenii Sectorului 1.
Aparent, municipalitatea se află în imposibilitatea de a face față numărului cererilor de plată pentru lunile decembrie 2022 și ianuarie 2023, conform digi24.
Întârzierea plăților
În contextul atacului Rusiei asupra Ucrainei, un număr de peste 3 milioane de refugiați din Ucraina au făcut trecerea prin România pentru a ajunge în alte țări din Uniunea Europeană. În luna februarie 2023, în România erau stabiliți peste 109 mii de imigranți. În toate țările membre, refugiații ucraineni au asigurată o protecție temporară, care le oferă dreptul de a rămâne în țara respectivă și a se angaja.
Reprezentanții oficiali au precizat vineri, pe pagina de Facebook a municipalității, că până în prezent instituția a primit un sfert din suma ce aparținea lunii decembrie 2022 și că fondurile pentru ianuarie 2023 ar fi trebuit să fie remise până la jumătatea lunii februarie.
Aceștia au declarat că autoritățile locale vor deconta aceste sume lunare în termen de trei zile de la primirea fondurilor de la Agenția pentru Situații de Urgență București Ilfov. Potrivit legislației în vigoare, Primăria Sectorului 1 primește doar cererile de decontare pentru hrană și cazare din partea cetățenilor din această regiune administrativă, care găzduiește refugiați din Ucraina, și virează în conturile acestora fondurile care sunt plătite din bugetul ISU București Ilfov, nu din bugetul local.
Refugiații au fost ajutați atât de societatea civilă, de voluntari, cât și de autorități. După un an de război însă, donațiile de la persoanele fizice s-au micșorat. În continuare în centrul de la Romexpo (în orașul București) vin în fiecare zi un număr impresionant de peste o mie de ucraineni refugiați.
Situația refugiaților actuali
Majoritatea refugiaților ucraineni ce au ajuns în România, mai precis un procent de 59% dintre ei, afirmă că oamenii de rând din societate le-au oferit mai multă asistență decât autoritățile, conform unui raport realizat pe această temă.
În alte țări cum sunt Cehia, Germania și Estonia, situația este fix pe dos, unde peste 60% dintre respondenți au spus că autoritățile, nu civilii, au reprezentat principala sursă de ajutor.
„Când a început războiul, îmi amintesc că Siret era ca o piață, erau oameni de-a lungul străzii, cu mâncare și băuturi calde. S-au organizat servicii de informație și transport. Am fost impresionat. Totul era atât de bine organizat,” a declarat diplomatul în cadrul unui interviu.
Adela Serghiescu de la Asociația pentru Sprijin Emoțional şi Psihoterapie (ASEP), declară, însă, că donațiile nu mai sunt îndeajuns. Nu fac față cererii existente în prezent.
„Refugiații au aceleași nevoi ca la început, haine, mâncare. Persoanele fizice nu au mai donat de foarte mult timp. Cei care vin acum se pot baza doar pe Romexpo pentru a-și mai procura diverse,” afirmă aceasta.
