Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți că UE va încerca să înființeze o instanță specializată, susținută de ONU, care să investigheze posibilele crime de război comise de Rusia în Ucraina. Peste 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, iar în rândul civililor se numără 20.000 de oameni.
„Suntem pregătiți să începem să lucrăm cu comunitatea internațională pentru a obține cel mai larg sprijin internațional posibil pentru înființarea acestui tribunal specializat”, a declarat von der Leyen.
Ucraina a tot insistat pentru crearea unui tribunal special care să îi judece pe liderii militari și politici ruși pe care îi consideră ca fiind cei responsabili de declanșarea războiului.
Tribunalul Penal Internațional a pornit propria investigație
Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, a lansat propria investigație privind presupusele crime împotriva umanității și a crimelor de război, la doar câteva zile după invazia Moscovei din 24 februarie. Aceasta nu are însă jurisdicția necesară pentru a judeca agresiunea din Ucraina.
„În timp ce continuăm să sprijinim Tribunalul Penal Internațional, propunem înființarea unei instanțe specializate, susținută de ONU, pentru a investiga și urmări crimele de agresiune ale Rusiei”, a declarat von der Leyen.
Declarațiile au fost retrase de pe site-ul Comsiei
„Multe mulțumiri celor care au scos în evidență inexactitatea cifrelor dintr-o versiune anterioară a acestei înregistrări video. Estimarea folosită din surse externe ar fi trebuit să se refere la pierderi, adică atât numărul de morți, cât și de răniți, și era menită să arate brutalitarea Rusiei”, a transmis Dana Spinant, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Comisiei Europene, după ce declarațiile Ursulei von der Leyen au fost preluate de presa internațională.
Many thanks to those who pointed out the inaccuracy regarding the figures in a previous version of this video.
The estimation used, from external sources, should have referred to casualties, i.e. both killed and injured, and was meant to show Russia‘s brutality. https://t.co/GesDe7bK8v
— Dana Spinant (@DanaSpinant) November 30, 2022
Rusia neagă că ar fi vizat civilii în război
Rusia, care pretinde că invazia din Ucraina reprezintă o „operațiune militară specială”, a negat că ar fi vizat civilii în atacurile sale, cu toate că, în ultima vreme, bombardamentele Moscovei au fost îndreptate asupra infrastructurii de energie electrică a țării. Se estimează, de asemenea, că 20.000 de civili ucraineni au fost uciși în război, inclusiv copii și bătrâni.
G7 a convenit marți să înființeze o rețea pentru a coordona investigațiile privind crimele de război, ca parte a unui efort de a urmări penal presupusele atrocități din Ucraina. Un act de agresiune este definit de Națiunile Unite ca fiind „invazia sau atacul de către forțele armate ale unui stat asupra teritoriului unui alt stat, sau orice ocupație militară…”, citează Reuters.
Activele rusești înghețate vor fi oferite Ucrainei
Comisia Europeană a mai propus miercuri și confiscarea activelor rusești care au fost înghețate drept pedeapsă asupra Moscovei. Aceștia exploră opțiunile legale cu partenerii UE pentru compensarea Kievul cu acestea pentru daunele aduse țării de către Rusia.
Oficialii UE, a Statele Unite și a altor țări occidentale au tot dezbătut de luni de zile cum să confiște legal activele rusești deținute în străinătate. Atât cele de stat, cât și cele private sunt înghețate de sancțiunile Occidentului.
Problema este că, în majoritatea statelor membre ale UE, sechestrarea activelor înghețate este posibilă din punct de vedere legal numai în cazul în care există o condamnare penală. De asemenea, multe active ale cetățenilor ruși aflați pe lista neagră sunt dificil de confiscat sau chiar de înghețat, deoarece sunt înregistrate ca aparținând unor membri ai familiei sau unor persoane de fațadă.
300 de miliarde de euro blocați
Ursula von der Leyen a declarat că „am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși”.
Șefa Comisiei a spus că, pe termen scurt, UE și partenerii săi ar putea gestiona fondurile și le-ar putea investi. Veniturile din urma investițiilor ar merge apoi către Ucraina, pentru a-și putea pune înapoi țara pe picioare.
„Vom lucra la un acord internațional cu partenerii noștri pentru a face acest lucru posibil. Și, împreună, putem găsi modalități legale de a ajunge la el”, a declarat ea, conform Reuters.
