Poliția de Frontieră raportează că în data de miercuri, 8 februarie, 59.023 de persoane au trecut frontiera și au intrat în România, din care 7.968 sunt cetățeni ucraineni. Din 10 februarie (înainte de perioada de conflict) și până acum, 3.503.078 de cetățeni ucraineni au intrat în țara noastră.
Aproximativ 121.600 de persoane, atât cetățeni români cât și străini, au trecut prin punctele de frontieră din întreaga țară și au efectuat formalitățile de control de intrare și ieșire. De asemenea, peste 40.200 de vehicule au fost controlate pe ambele sensuri.
În punctele de trecere și la „frontiera verde”, polițiștii au identificat 22 de infracțiuni ilegale, atât săvârșite de cetățeni români cât și străini. Acestea constau în 14 infracțiuni și 8 contravenții, iar valoarea amenzilor aplicate se ridică la peste 1.700 lei. De asemenea, au fost confiscate bunuri în valoare de aproximativ 25.300 lei.
De altfel, tot miercuri, un număr de 14 cetățeni străini au fost refuzați să intre în țară din cauză că nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege. De asemenea, 21 de cetățeni români au fost refuzați să iasă din țară din diferite motive legale, scrie Agerpres.
Câți ucraineni s-au angajat în România
Mai mult de opt milioane de cetățeni ucraineni au părăsit țara datorită războiului declanșat de Rusia și peste 3,5 milioane dintre ei au trecut prin România. Din acest număr, sub 100.000 au rămas în țară. Ministrul Muncii, Marius-Constantin Budăi, a anunțat câți dintre aceștia și-au găsit un loc de muncă.
Potrivit lui Marius-Constantin Budăi, există în prezent peste 7.000 de contracte de muncă active ale cetățenilor ucraineni la nivel național, din care peste 5.700 au fost începute după război.
Cea mai mare parte a refugiaților ucraineni care au găsit un loc de muncă s-au angajat în industria prelucrătoare, cu 1.682 de contracte. Alte domenii populare de activitate sunt construcțiile, cu 839 de contracte, și comerțul, cu 582 de contracte. Cei mai mulți cetățeni ucraineni care și-au găsit un loc de muncă în România se află în București, cu peste 2.100, urmați de Bistrița-Năsăud, cu 466, Argeș, cu peste 400, și Timiș, cu peste 300.
Deși numărul refugiaților ucraineni care locuiesc în România continuă să crească, probabilitatea de a se stabili pe termen lung aici și de a-și găsi un loc de muncă este scăzută. Cauza principală este faptul că majoritatea refugiaților sunt femei care au grijă de copii sau bătrâni. În plus, o altă barieră este problema creată de limba româna, pe care majoritatea nu o vorbesc.
Cu alte cuvinte, fără facilități sau programe speciale pentru îngrijirea copiilor, numărul refugiaților ucraineni care și-ar putea găsi un loc de muncă în România va fi limitat. În plus, o parte dintre aceștia nu caută locuri de muncă deoarece speră să poată să se întoarcă în curând în țara lor. De asemenea, istoric vorbind, ucrainenii nu au venit în România în trecut pentru a munci, preferând să se stabilească în Rusia sau Polonia.