Deficitul bugetar este principala problemă cu care țara noastră se confruntă la acest moment din punct de vedere economic. Statul trebuie să intervină rapid cu implementarea unor anumite măsuri pentru a putea ține sub control această mare problemă care afectează România. Așadar, există multe propuneri la acest moment care ar putea fi implementate de oficiali în viitorul apropiat.
Potrivit Raportului de Analiză a Convergenței „România – Zona Euro MONITOR” nr. 13/2023 al academicianului Daniel Dăianu, deficitul bugetar structural se situează probabil în prezent în jurul valorii de 5,5% din PIB, iar deficitul bugetar (ESA) a fost anul trecut de aproximativ 6,2%.
Deficitul bugetar, principala provocare macroeconomică
Deficitul bugetar este o mare problemă cu care țara noastră se confruntă. Dacă nu vor fi aplica măsuri concrete, creșterea acestei probleme economice ar putea avea repercusiuni grave. Deficitul bugetar structural este, de asemenea, în creștere și se situează conform estimărilor la peste 5,5% din PIB. „Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomică. Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de circa 6,2%, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare şi credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat şi raportată la investiţiile publice, care au fost de regulă între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investiţiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situaţie ce trebuie să pună pe mulţi pe gânduri” se arată în cadrul raportului.
De asemenea, în cadrul acestui studiu se are în vedere și problema datoriei publice, care a depășit cu mult nivelul de acum 15 ani. Creșterea deficitului bugetar poate duce la o situație amenințătoare din punct de vedere al situației datoriei. „Datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE (unde este peste 80% din PIB), dar mult crescută faţă de acum 15 ani (când era 15% din PIB). Datoria poate fi tot mai ameninţătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA şi Europa, ceea ce influenţează condiţiile pe pieţele financiare. Ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică şi construcţia bugetului” se prezintă la nivelul raportului.
Deficitul de cont curent a depășit anul trecut 9% din PIB. În acest an, se anticipează că va fi sub 8% din PIB, pe măsură ce raportul de schimb extern se ameliorează, ceea ce se adaugă la dificultatea deficitului bugetar, potrivit studiului. „Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB va duce deficitul de cont curent către 5% din PIB. Dezvoltarea producţiei interne de tradables (bunuri exportabile şi importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos. Ar fi bine ca programul de corecţie anunţat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024” au explicat experții în cadrul studiului.
Gestionarea veniturilor fiscale
România trebuie să aibă în vedere gestionarea mai bună a veniturilor fiscale. Potrivit raportului, țara noastră trebuie să ajungă treptat la media altor state din regiune, din punct de vedere al veniturilor fiscale.
„În România sunt la nivelul cel mai jos din UE, 27% din PIB în 2022 (Irlanda este un paradis fiscal şi nu intră în discuţie). Nu numai pentru a finanţa mai bine sectoare vitale pentru economie şi societate (ex.: educaţie şi sănătate), ci şi pentru a răspunde mai eficace la şocuri viitoare izvorâte din schimbări climatice, pandemii, alte ameninţări de securitate etc. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale, venituri nefiscale superioare (inclusiv redevenţe crescute), regândirea regimului fiscal, care trebuie să fie echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici plătind, în general, proporţional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente şi reducerea din risipă pot contribui la atingerea acestui deziderat” au explicat experții în cadrul studiului, conform Agerpres .
