Ministerul de Interne de la Berlin a dezvăluit cifra sub care se află numărul de refugiați care au trecut granița Germaniei. Până în 11 mai, în Registrul Central al Străinilor (AZR) au fost înregistraţi 727.205 străini, din care 93% au cetăţenie ucraineană
La începutul lui mai, numărul refugiaţilor sosiţi din Ucraina în Germania era de 400.000, dar datele nu sunt exacte deoarece la frontierele interne ale Uniunii Europene nu se fac controale. Este precizat că ucrainenii primesc automat drept de şedere în Germania, fără viză . Un număr foarte mare dintre refugiaţi s-au mutat între timp în alte ţări europene ori s-au întors în Ucraina, scrie Agerpres.
40% din refugiaţii ucraineni erau minori, iar 81% din adulţi erau femei
Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a spune că ritmul sosirilor de refugiaţi din Ucraina este în plină scădere. În acelaşi timp, o publicaţie germană susține că, undeva la 20.000 de refugiaţi ucraineni, inclusiv unii care strabătuseră drumul până în Germania, se întorc în fiecare zi în ţara lor, prin Polonia.
Protecție temporară primită de refugiați
Dacă persoana a locuit permanent în Ucraina și a părăsit țara pentru a scăpa de război începând cu 24 februarie 2022, poate avea dreptul la protecție temporară în orice țară din UE. Protecția temporară va dura cel puțin un an, putând fi prelungită în funcție de situația din Ucraina. Drepturile prevăzute de Directiva privind protecția temporară includ un permis de ședere, acces la piața muncii și la locuințe, asistență medicală și acces la educație pentru copii.
Orice persoană care locuiește legal în UE are, de asemenea, dreptul de a-și deschide un cont bancar de bază. Resortisanții din țări terțe care nu sunt ucraineni și apatrizii care pot dovedi că aveau reședința legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022, pe baza unui permis de ședere permanentă valabil eliberat în conformitate cu legile ucrainene și care nu se pot întoarce în condiții sigure și durabile în țara lor de origine sunt eligibili fie pentru protecție temporară din partea UE, fie pentru protecție națională adecvată, în funcție de țara UE în care se află, declară Comisia Europeană.
