Piețele bursiere de prin întreaga lume bat recorduri. Acțiunile americane, măsurate prin indicele S&P 500, au atins în ianuarie primul maxim istoric din ultimii doi ani. Au depășit 5.000 de puncte în februarie și au urcat mult peste acest nivel pe 22 februarie. Atunci când Nvidia, un producător de hardware esențial pentru inteligența artificială (IA), a publicat rezultate spectaculoase.
Indicele S&P 500 cuprinde cele 500 de companii principale şi aproximativ o acoperire de 80% a capitalizării disponibile a pieţei cu Apple, Microsoft şi Exxon în calitate de primele trei cele mai mari companii.
În aceeași zi, 22 februarie, Stoxx 600 din Europa a stabilit propriul record. Stoxx Europe 600, denumit și STOXX 600, SXXP, este un indice bursier al acțiunilor europene proiectat de STOXX Ltd. Acest indice are un număr fix de 600 de emitenți si este format din companii mici, medii si mari din 17 țări europene. Chiar înainte de anunțarea rezultatelor Nvidia, indicele japonez Nikkei 225 își depășise precedentul record, stabilit în 1989. Nu este, deci, surprinzător faptul că un indice bursier global foarte urmărit a atins recent și el un maxim istoric.
Piețe bursiere și randamente
Acțiunile s-au prăbușit în 2022, când s-au confruntat cu rate ale dobânzii în creștere rapidă. De asemenea, au fluctuat apoi în luna martie anul trecut, în timpul unei crize bancare. Acum, însă, ambele episoade par a fi scurte întreruperi în lungul marș ascendent al acțiunilor. În pofida creșterii economice medii și a pandemiei de Covid 19, piețele bursiere au înregistrat randamente anuale, după inflație, de peste 8% pe an din 2010.
La această categorie sunt incluse și dividendele, adică plățile în numerar către acționari, finanțate din profiturile companiilor. Dar și câștigurile de capital, atunci când prețul unei acțiuni crește. Aceste randamente au fost mai bune decât cele produse de obligațiuni. Într-adevăr, au fost mai bune decât cele produse de aproape orice altă clasă de active.
Dacă boom-ul are și o origine, aceasta este America. O sută de dolari investiți în s&p 500 la 1 ianuarie 2010 valorează acum 600 de dolari. Indiferent cum le măsurați, randamentele americane le-au depășit pe cele din alte părți. Aproape 60% dintre americani declară acum că dețin acțiuni. Este vorba despre un procent record de când au început să fie colectate date fiabile, la sfârșitul anilor 1980. Mulți dintre ei, precum și mulți investitori profesioniști, au o întrebare. Este valul bursier sustenabil sau este preludiul unei corecții?
„Sfârșitul unei ere”
De când există piețele bursiere, au existat cei care au prezis o prăbușire iminentă. Dar astăzi, pe lângă obișnuitele profeții de rău augur, un cor de academicieni și cercetători de piață susține că va fi greu pentru firmele americane să ofere ceea ce este necesar pe termen lung pentru a reproduce randamentele extraordinare ale bursei din ultimii ani.
Michael Smolyansky, de la Rezerva Federală, a scris despre „sfârșitul unei ere” și a avertizat asupra „creșterii semnificativ mai mici a profitului și a randamentelor bursiere în viitor”. Echipa de la Banca Goldman Sachs a sugerat că „este puțin probabil ca influențele din ultimii 30 de ani să ofere un impuls prea mare în anii următori”. Jordan Brooks de la Capital Management, un fond de acoperire cantitativ, a concluzionat că „o repetare a performanțelor pieței de acțiuni din ultimul deceniu ar necesita un set de ipoteze foarte bune”.
Acest lucru se datorează, în parte, faptului că evaluările sunt deja la niveluri foarte mari. Cea mai urmărită măsură a acestora a fost concepută de Robert Shiller de la Universitatea Yale. Aceasta compară prețurile cu câștigurile ajustate la inflație din deceniul anterior, o perioadă suficient de lungă pentru a netezi ciclul economic. Raportul preț-beneficiu ajustat ciclic rezultat, sau Cape, nu a fost niciodată mai mare de 44,2, un record atins în 1999. Precedentul vârf a fost atins în 1929, când a fost de 31,5. În prezent, acesta se situează la 34,3.
Profituri dublate
Rareori profiturile corporative au fost evaluate atât de mult. Iar perspectivele pentru profiturile în sine sunt, de asemenea, adevărate provocări. Pentru a înțelege de ce, a se lua în considerare sursele fundamentale ale creșterii lor recente. Echipa de la The Economist a folosit metodologia Smolyansky pentru a examina datele din conturile naționale ale corporațiilor americane.
Astfel, între 1962 și 1989, profiturile nete au crescut în termeni reali cu 2% pe an. După aceea, profiturile au accelerat. Între 1989 și 2019, acestea au crescut cu mai mult de 4% pe an. Se observă astfel tendințe similare în cadrul OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), un club format în majoritate din țări bogate. Ca pondere din PIB, profiturile corporatiste au fost constante din anii 1970 până în anii 1990, apoi s-au dublat.
Cu toate acestea, o mare parte din performanță este, într-un fel, un miraj. Politicienii au redus povara fiscală cu care se confruntă corporațiile. Din 1989 până în 2019, rata efectivă a impozitului pe profit pentru firmele americane a scăzut cu trei cincimi. Deoarece companiile dădeau mai puțini bani statului, profiturile corporațiilor au crescut. S-au lăsat mai mulți bani pe care să-i transmită acționarilor. Între timp, în aceeași perioadă, împrumuturile au devenit mai ieftine. Din 1989 până în 2019, rata medie a dobânzii cu care se confruntă corporațiile americane a scăzut cu două treimi.
În oglindă cu metoda Smolyansky, The Econimist constată că în America diferența dintre creșterea profiturilor în perioada 1962-1989 și perioada 1989-2019 se datorează „în întregime scăderii ratelor dobânzilor și a impozitelor pe profit”. Extinzând această analiză la întreaga lume, se observă tendințe similare. Creșterea bruscă a profiturilor nete este, de fapt, un „artefact” al scăderii impozitelor și al facturilor la dobânzi. Măsurătorile profiturilor subiacente au crescut într-un mod mai puțin impresionant.
Acum, companiile se confruntă cu o problemă serioasă. Scăderea ratelor dobânzilor, care durează de zeci de ani, s-a inversat. Ratele dobânzilor fără risc în întreaga lume sunt de aproximativ două ori mai mari decât în 2019. Nu există nicio garanție că acestea vor reveni la aceste minime.
Influența politică
În ceea ce privește impozitele, influențele politice s-au schimbat. Este adevărat, Donald Trump ar putea considera potrivit să reducă rata de impozitare a societăților din America dacă va câștiga în noiembrie. Dar analiza The Economist asupra a 142 de țări constată că, în 2022 și 2023, rata mediană legală a impozitului pe profit a crescut pentru prima dată în ultimele decenii.
De exemplu, în 2023, Marea Britanie și-a majorat rata principală a impozitului pe profit de la 19% la 25%. Guvernele au stabilit, de asemenea, o rată efectivă minimă globală a impozitului pe profit de 15% pentru marile întreprinderi multinaționale. Odată ce aceasta se va implanta, astfel de companii vor plăti probabil între 6,5% și 8,1% mai mult impozit, lăsând un fond mai mic de profituri nete.
În loc să se situeze la 25% din profituri, acestea ajung la 35%, adică în jurul nivelului din prima jumătate a anilor 2010. În această lume mai realistă, pentru a genera chiar și jumătate din randamentele de care s-au bucurat investitorii în acțiuni începând cu 2010, câștigurile reale ar trebui să crească cu 9% pe an. Potrivit lui Brooks, doar de două ori în perioada postbelică, America a atins o astfel de creștere. Iar în ambele cazuri economia se refăcea după o criză, o dată după bula dotcom și o dată după criza financiară globală din 2007-2009.
Mulți investitori speră că IA va veni în ajutor. Sondajele efectuate în rândul directorilor executivi sugerează un mare entuziasm pentru instrumentele care se bazează pe această tehnologie. Unele companii le adoptă deja și susțin că acestea produc câștiguri de productivitate transformatoare. Dacă vor fi implementate pe scară mai largă, aceste instrumente ar putea permite companiilor să reducă costurile și să producă mai multă valoare, stimulând economia, scrie The Economist.
