Parlamentul a adoptat un nou proiect de lege. Acesta își propune plafonarea dobânzilor pentru creditele oferite de instituțiile financiare non-bancare (IFN-uri). O dată aprobată de Parlament, legea urmează să fie trimisă spre promulgare.
Ideea principală a acestui proiect de lege este de a reduce semnificativ dobânzile practicate de IFN-uri la creditele de consum. Deasemenea acest proiect oferă posibilitatea debitorilor de a solicita renegocierea contractelor, astfel încât să nu plătească la finalul perioadei de creditare mai mult decât dublul sumei împrumutate. Proiecte similare au fost propuse și în anii 2019 și 2020 dar au rămas nerealizate.
Daniel Zamfir: „Deci încheiem și aici cu acea mizerie care însemna hărțuirea fără limite a celor care aveau de plătit aceste sume”
Senatorul PSD, Daniel-Cătălin Zamfir a fost cel care a inițiat proiectul privind marjele maxime ale dobânzilor la creditele non-bancare. Acesta a declarat în plenul Parlamentului că „Sunt IFN-uri care practică dobânzi și de 60 000 la sută, media dobânzilor e la 7-800%. Am stabilit foarte clar că nicio firmă de recuperare nu poate solicita de la un debitor mai mult decât valoarea creanței, deci încheiem și aici cu acea mizerie care însemna hărțuirea fără limite a celor care aveau de plătit aceste sume”.
Claudiu Năsui: ”Nu înțeleg care e rațiunea acestei legi, leacul să fie mai rău decât boala”
Noul proiect de lege a stârnit și păreri contra. Senatorii USR se tem că odată limitate IFN-urile, acestea nu se vor conforma imediat noii legi sau vor bloca complet accesul persoanelor la creditare.
Membrul al Camerei Deputaților din Parlamentul României, Claudiu Năsui a venit cu o părere din opoziția legii propuse. Economistul și Deputatul în comisia pentru buget, finanțe și bănci din partea USR a declarat că „Proiectul acesta pleacă de la premisa că dacă plafonează statul dobânda la IFN-uri pentru creditare, atunci, deodată, acea creditare se va întâmpla la dobânzi mai mici. E fals, nu se va mai întâmpla deloc. Tot ce va face această lege e că va împinge lumea către cămătărie. Nu înțeleg care e rațiunea acestei legi, leacul să fie mai rău decât boala. Nu cred că vă doriți să împrumute oamenii de la cămătari. Vreți ca IFN-urile să dea credite cu rate mari pe termen scurt. Va face mai rău persoanelor pe care le ajutați”
Cei din opoziție argumentează că legea nu este bună deoarece va motiva oamenii spre cămătria ilegală. Aceștia automat supunându-se unor riscuri și mai mari decât cele care vin odată cu contractarea unui credit printr-o instituție non-bancară.
CCR a refuzat aceeași lege propusă în 2019
În 2019 când sa propus o lege similară, Curtea Constituțională a României sa exprimat contra implementării acesteia.
„Astfel fiind, în acord cu susținerile autorilor sesizării, Curtea constată că legea, în integralitatea sa, este neconstituțională, în raport cu prevederile art.1 alin.(3) și (5) și art.141 din Constituție, întrucât nu a fost realizată motivarea și fundamentarea economică, socială și juridică a soluțiilor adoptate și nu a fost solicitat avizul CES. 87. Constatarea viciilor de neconstituționalitate de natură extrinsecă mai sus arătate determină neconstituționalitatea legii examinate, în ansamblul său. Astfel fiind, Curtea nu va mai proceda la analiza celorlalte critici formulate de autorii obiecției de neconstituționalitate” a declarat CCR în 2019, conform Ziare.com.
