Veneția este un oraș construit deasupra a aproximativ 120 de insule, străbătut de 177 de canale și este cel mai bine explorat oraș prin utilizarea celor 391 de poduri. Este un labirint acvatic al unui oraș, plin de poteci minuscule și piețe ascunse, muzee ascunse și biserici izolate, vechi de secole.
Dar, dacă nu se iau măsuri drastice, zilele orașului ar putea fi numărate. Acest lucru este departe de a fi o hiperbolă: Veneția riscă în mod real să fie mistuită de mare. În cel mai pesimist scenariu, orașul ar putea dispărea sub valuri din 2100. Între timp, multe dintre clădirile sale se scufundă sau sunt avariate de valurile bărcilor. De asemenea, orașul este copleșit în mod obișnuit de turiști, în timp ce populația locală este într-o continuă scădere.
În cel mai pesimist scenariu de creștere a temperaturii cu 4C, Veneția ar putea înregistra o creștere relativă a nivelului mării de 180 cm până în 2100. În întreaga lume, numeroase orașe sunt afectate în mod similar de problemele de bază ale Veneției, cum ar fi tasarea și creșterea nivelului mării. De exemplu, Jakarta, un oraș de joasă altitudine cu o populație de aproximativ 11 milioane de locuitori, se află într-o situație atât de dificilă încât este înlocuit ca și capitală a Indoneziei de Nusantara, un oraș care nici măcar nu a fost construit.
Fiecare oraș aflat în pericol are propriile provocări de abordat. Dar, având în vedere dimensiunile reduse, faima și capacitatea de accesare a fondurilor, Veneția ar putea fi un teren de testare ideal pentru tehnologiile și abordările care vor juca un rol esențial în lupta globală împotriva creșterii nivelului mării.
Inundația din 2019
În noiembrie 2019, Veneția a suferit al doilea cel mai grav eveniment de inundații de la începutul înregistrărilor, în urmă cu aproape 100 de ani. Acesta a creat titluri de primă pagină în întreaga lume, spectatorii fiind uimiți de imaginile incredibile cu Piața San Marco, una dintre cele mai joase și mai emblematice zone ale orașului, acoperită de metri de apă.
Mareea a atins o înălțime maximă de 187 cm deasupra nivelului mării, ceea ce a făcut ca mai mult de 80% din oraș să fie sub apă. A fost declarată starea de urgență și s-au înregistrat pagube estimate la 1 miliard de euro (0,9 miliarde de lire sterline/1 miliard de dolari), potrivit primarului Veneției, Luigi Brugnaro. Cea mai gravă inundație din istorie, care a avut loc în 1966, a dus la creșterea nivelului apei până la 194 cm deasupra nivelului mării și se crede că a afectat grav cel puțin trei sferturi din magazinele, întreprinderile și studiourile din oraș.
Pentru a contribui la protejarea Veneţiei, UNESCO, în colaborare cu grupul de lux Prada, a lansat marţi o iniţiativă ce vizează iniţierea elevilor cu vârste între trei şi şase ani în secretele lagunei, potrivit Adevărul.
Insula Torcello, situată la nord de lagună, cu mlaştinile sale sărate ale căror maluri sunt erodate de valurile provocate de ambarcaţiunile cu motor, a fost scena primei lecţii în aer liber a acestui program educațional numit „Grădina copiilor din lagună”.
Peşti confecţionaţi din hârtie reciclată, mostre de apă de mare, desene care reproduc culorile naturii… micul grup format din aproximativ patruzeci de copii de cinci ani, entuziaşti, a învăţat câte ceva despre lagună.
„Vrem ca aceşti copii să înveţe să observe natura şi laguna, să înveţe să o cunoască, să o iubească şi să o protejeze mai bine„, a declarat pentru AFP Francesca Santoro, coordonatoarea Comisiei Oceanografice Interguvernamentale (IOC) a UNESCO.
Diguri artificiale
UNESCO a ameninţat în 2021 că va include Veneţia pe lista Patrimoniului Mondial în pericol, însă oraşul lacustru a scăpat in extremis datorită interdicţiei impuse marilor nave de croazieră de a pătrunde în centrul lagunei.
Acest proiect educaţional este considerat util de Georg Umgiesser, director de cercetare în cadrul Institutului de Ştiinţe Marine din Veneţia (ISMAR-CNR), deoarece „nu este suficient să arăţi simple grafice care ilustrează creşterea nivelului mării”.
„Sub efectul tasării solului veneţian şi a creşterii apelor, nivelul mediu al mării a crescut cu 30 cm în ultimii 150 de ani şi este de aşteptat să crească cu peste 50 cm până la sfârşitul secolului”, a explicat el pentru AFP.
Piaţa San Marco, situată în zona cea mai de jos a oraşului, este prima inundată, iar „în 2100, jumătate din Veneţia riscă să se afle sub apă„, se teme acest oceanograf german care locuieşte la Veneţia de 40 de ani.
Din octombrie 2020, un sistem de diguri artificiale numit MOSE (Moise, în limba italiană), este acţionat de îndată ce creşterea apelor Mării Adriatice atinge un nivel de alertă de 110 cm.
Acest sistem, dezvoltat în anii 1980, înainte ca încălzirea globală să se accelereze, va fi suficient pentru a preveni înghiţirea Veneţiei?
Potrivit lui Umgiesser, acest mecanism riscă să îşi atingă limitele. „MOSE a fost proiectat să se închidă de maximum 50 de ori pe an. În cazul în care creşterea nivelului mării continuă în acest ritm, începând din 2100 ar trebui să fie declanşată de 300 până la 400 de ori pe an„, a spus el.
