Există foarte multe vehiculații în ultima vreme, despre o posibilă plecare a președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles, pentru a onora postul de secretar general al NATO. Mandatul actualului secretar, Jens Stoltenberg, expiră în 2023, an în care Iohannis încă ar fi la conducerea țării, fapt care îl obligă să renunțe la funcția de președinte al României pentru a fi ales el noul secretar.
Deși în prezent aceste zvonuri nu sunt confirmate, acesta a declarat că ar analiza o astfel de propunere dacă i se va face. Analistul politic, Bogdan Chirieac a făcut declarații despre acest subiect pentru Realitatea Plus, unde explică câte șanse ar exista ca acest scenariu să fie valid.
„Are șanse, a spus-o chiar domnia sa. E dispus să renunțe mandatul de președinte al României pentru funcția de secretar general al NATO. E o singură problemă. Toți contracandidații săi sunt foști, foști premieri, fost președinte, ar fi pentru prima dată când un președinte în funcție își abandonează postul pentru a merge secretar al NATO. Sigur că poziția este importantă, nu doar pentru domnia sa, ci și pentru România, dar ar fi ceva destul de neobișnuit. Am avea alegeri prezidențiale anticipate. Numirea la NATO se petrece în 2023, alegerile la termen sunt în decembrie 2024, deci am avea alegeri anticipate. România nu poate să stea fără un președinte atât timp.”, a declarat pentru Realitatea Plus, Bogdan Chirieac.
Declarații ale președintelui
Klaus Iohannis a susținut, la începutul săptămânii, o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, unde întrebat dacă ar accepta poziția de secretar general al NATO, a răspuns că mai întâi ar aștepta să i se facă propunerea. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, a răspuns președintele.
Despre situația actuală din România acesta a precizat că: „România este un actor implicat în politica europeană și de securitate. Românii sunt mai bine apărați, România este mai bine protejată. Rezultatele nu au venit de la sine și nu au căzut din cer. Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, reprezentanțele au lucrat, au fost rezultate muncite. Îmi exprim mulțumirea față de toți cei care s-au implicat! Nu cred și nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Planul pe care îl avem a fost prezentat de Guvern, este un plan care a funcționat foarte bine. Guvernul alocă bani suficienți pentru investiții, dispunem și de fonduri europene substanțiale. Vom avea investiții în economie, pachete de sprijin, acolo unde este nevoie. Situația este complexă, criza energetică nu s-a terminat. Se vorbește de o criză a alimentelor, care poate nu ne afectează direct, dar, dacă prețurile cresc, ne va afecta și pe noi. Vor fi vremuri complicate, în continuare. Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții, de Rusia, care a atacat Ucraina, și a provocat criza energetică. Trebuie să avem răbdare și Guvernul să ia măsurile înțelepte, să sprijine populația vulnerabilă și să vină în sprijinul economiei. Acesta este planul și cu acesta vom trece peste aceste vremuri grele”.
