Vineri, 30 iunie, Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, a discutat despre acordul dintre Guvernul României și Comisia Europeană cu privire la condițiile asociate Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dacă România nu va aborda problemele legate de pensiile speciale și alte aspecte critice, cum ar fi reforma sistemului public de pensii, guvernanța companiilor de stat și salarizarea bugetară, există riscul ca țara noastră să nu mai primească fondurile alocate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Îmbunătăţirea administraţiei fiscale
„Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor şi a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătăţirea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creştem veniturile şi să reducem cheltuielile inutile. Reformele structurale sunt esenţiale.
România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a transmis ministrul, vineri, 30 iunie, pe pagina sa de Facebook, potrivit RomâniaTV.
De ce sunt luate aceste măsuri
Boloș a subliniat că aceste măsuri sunt necesare în contextul în care România se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, singura activă la nivelul Uniunii Europene. Această procedură a fost inițiată în anul 2020 din cauza depășirii limitei de 3% din PIB impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere.
„Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere.
Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor.
