Omenirea trece în acest moment prin una dintre cele mai mari provocări termice, săptămâna 3-10 iulie 2023 fiind una dintre cele mai fierbinți săptămâni înregistrate vreodată. Oamenii de ştiinţă avertizează că luna iulie a acestui an va putea înregistra cele mai ridicate temperaturi din ultimii 120.000 de ani, conformThe Guardian.
De când oamenii au început să monitorizeze temperaturile aerului, din 1850, Organizaţia Meteorologică Mondială spune că Pământul nu a experimentat nimic asemănător: „Ne aflăm pe un teritoriu neexplorat și aceasta este o veste îngrijorătoare pentru planetă”, a declarat profesorul Christopher Hewitt, directorul serviciilor climatice al OMM.
Cu toate că aceste veşti pun oamenii în alertă, istoria ne arată că lucrurile nu sunt atât de tragice precum par. Acum 120.000 de ani omenirea a trecut poate prin cea mai semnificativă transformare, una care a modelat felul în care arătăm şi ne dezvoltăm în ziua de azi.
Deşi dramatic, posibil pozitiv
Dovezi ale existenţei oamenilor care fac parte din specia Homo Sapiens există încă de acum 300.000 de ani, însă arheologia arată că instrumentele, artefactele şi arta rupestră folosite în acele perioade erau extrem de slab dezvoltate. Conform unor oameni de ştiinţă, acest lucru dovedeşte că primii Homo Sapiens nu pot fi numiţi tocmai „oameni moderni”.
În primii 200.000-300.000 de ani, ustensilele folosite de oameni erau simple, însă chiar și așa erau mai bune decât cele folosite de neanderthali. Picturile rupestre găsite din acea perioadă erau de asemenea unele simple. Dovezi ale evoluţiei umane au început să apară abia acum aproximativ 100.000 de ani, când oamenii au început să folosească tehnologii mai avansate, precum ace de cusut, arcuri cu săgeţi pe post de arme şi ceramică. Această evoluţie bruscă a tehnologiei a fost numită de oamenii de ştiinţă „Marele salt înainte”.
Nu există o explicaţie ştiinţifică exactă a ceea ce s-a întâmplat acum 120.000 de ani. Dezvoltarea ştiinţei nu ne permite încă să facem săpături atât de adânci în evoluţia umană. Ceea ce ştim, însă, ne arată că atunci a apărut o modernitate anatomică ce a putut fi observată în fosilele ce datează încă din acele vremuri. Mai exact, actuala formă a craniilor noastre s-a modificat atunci şi a rămas în continuare asemănătoare cu a noastră. Același lucru se întâmplă și în cazul creierelor umane. Practic, acum 120.000 de ani, oamenii erau la fel de capabili ca astăzi să inventeze maşinării, să scrie opere şi să descopere teoria relativităţii, informează unimedia.info
De ce ne este frică, totuşi?
Dacă acum puţin peste 100.000 s-a înregistrat una dintre cele mai mari evoluţii ale speciei umane, atunci când se apreciază că a existat un val asemănător de căldură, de ce ne este frică?
Dacă există şi acum posibilitatea ca omenirea să treacă printr-o altă evoluţie bruscă ce ne va aduce poate mai aproape de adevărata noastră formă?