Era iulie 2018 și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, îi scosese pe toți din sala de la sediul alianței militare. Excepție făceau liderii statelor, ambasadorilor și câțiva membri ai personalului. Cu câteva minute mai devreme, Donald Trump inițiase o discuție despre Georgia și Ucraina. Liderul de atunci de la Casa Albă avertiza că Statele Unite vor „merge pe drumul nostru” dacă alte țări nu încep să cheltuiască mai mult pentru armatele lor.
Atmosfera era tensionată. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel, au încercat să se înțeleagă cu președintele american. S-au plâns că bugetele pentru apărare nu pot fi pur și simplu majorate peste noapte.
Dar, potrivit lui Timo Koster, un fost director al politicii de apărare la NATO care se afla în sală, Rutte, prim-ministrul Olandei, a fost cel care a „salvat” situația. Acesta l-a asigurat pe președintele SUA că cheltuielile au crescut și mai ales că Trump era cel care merita această reușită.
Rutte, salvatorul
În ceea ce privește faptele, aceasta a fost, în cel mai bun caz, o afirmație destul de controversată. Cheltuielile în rândul aliaților NATO au crescut de la administrația Obama încoace. Dar argumentul părea să își atingă ținta. În momentul în care Trump s-a adresat presei în acea zi, era efervescent. Cita: „Urmează două zile uimitoare la Bruxelles”. S-a realizat apoi „progrese extraordinare”.
„Acul a fost pus înapoi în grenadă”, a spus Koster. Astăzi, se pare că abilitățile de convingere ale lui Rutte vor fi puse din nou la încercare. Liderul olandez este favoritul pentru a-l înlocui pe Stoltenberg în funcția de secretar general al Alianței. Între timp, Trump își croiește drum spre obținerea nominalizării republicane pentru funcția de președinte.
Ceea ce îi oferă o șansă solidă de a-l „detrona” pe președintele Joe Biden în noiembrie. Iar el amenință deja că îi va lăsa pe aliații Americii în voia sorții, în cazul în care aceștia nu își vor plăti obligațiile.
„Dintre liderii vest-europeni, Rutte a recunoscut schimbarea radicală a securității europene”, a declarat fostul secretar general adjunct al NATO Camille Grand. „Fiind unul dintre cei mai longevivi prim-miniștri în funcție din Europa, Rutte a experimentat ascensiunea și căderea lui Trump. Apoi, acesta este bine plasat pentru a face față unui posibil Trump 2.0”.
În general, procesul de alegere este dictat de două reguli: În primul rând, decizia trebuie să fie unanimă între cei 31 de membri ai alianței. În al doilea rând, SUA sunt cele care decid în cele din urmă.
Rutte are și concurență
O serie de alte nume s-au învârtit, de asemenea, în jurul acesti poziții de conducere. Pe listă se află inclusiv premierul estonian Kaja Kallas, ministrul leton de externe Krišjānis Kariņš și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Dar Rutte este de departe principalul candidat.
Doi oficiali de rang înalt au declarat pentru POLITICO în această săptămână că Rutte și-a asigurat sprijinul a două treimi dintre liderii țărilor NATO. Un oficial american a declarat că Joe Biden se numără printre aceștia. Germania, Franța și Regatul Unit și-au declarat, de asemenea, sprijinul.
Olandezul este văzut de mulți din cadrul alianței ca fiind candidatul ideal: este cool, fermecător, un negociator abil și provine dintr-o țară care nu este nici prea mare, nici prea mică. În ceea ce privește Rusia, de asemenea, nu este nici prea moale, nici prea dur. La el în țară, Rutte se apropie de finalul a 13 ani la putere.
Ceea ce îl face cel mai longeviv prim-ministru din istoria Olandei și al doilea cel mai longeviv lider în funcție din Europa, după Viktor Orbán din Ungaria. Este cunoscut în Țările de Jos drept „prim-ministrul Houdini” pentru abilitatea sa de a se feri de pericolele politice. Iar Rutte pare să rămână în sfârșit fără vreun pericol.
În frunte pentru mult timp
Timpul petrecut de Rutte la putere i-a permis să se întâlnească cu ambii potențiali candidați la Casa Albă. Presa olandeză a relatat că atât Trump, cât și Biden i-au măsurat anterior interesul pentru acest post.
Cea mai recentă ocazie a fost în ianuarie 2023, în timpul unei vizite la Washington. Atunci, președintele american i-a acordat lui Rutte onoarea de a sta în spatele biroului său din Biroul Oval. O fotografie l-a surprins pe Rutte cum ridică telefonul președintelui, spre aparenta uimire a lui Biden.
Potrivit unui oficial american, Biden l-a găsit pe Rutte „pasionat” și un „bun comunicator”. Un politician care, în calitate de lider al unei țări mici, a propus modalități „inovatoare” de consolidare a Alianței.
Fostul purtător de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a confirmat că SUA „l-au întrebat de două ori pe Rutte” dacă este interesat de acest post. Rutte nu a fost disponibil la momentul respectiv din cauza situației interne din Olanda, a adăugat Lungescu.
Lodewijk Dekker, un prieten din Olanda, a confirmat că Rutte s-a gândit serios la postul acesta în acea perioadă. Dar a fost reținut de două rezerve. Prima a fost că ar fi trebuit să demisioneze din funcția de prim-ministru și să lase în urmă ceea ce el percepea ca fiind o treabă neterminată. A doua a fost că ar trebui să renunțe la viața sa din Haga, unde s-a născut, a crescut și și-a petrecut cariera politică.
Obstacolele au dispărut
Primul obstacol a dispărut vara trecută. Asta după ce Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al lui Rutte a forțat prăbușirea guvernului din cauza politicii de atunci. Iar acesta a demisionat în mod neașteptat. La început, Rutte a respins speculațiile cu privire la viitorul său. A insistat că „nu era în cursă” atunci când a fost întrebat despre înlocuirea lui Stoltenberg la un summit desfășurat în iulie în Lituania.
Până în toamnă, el a devenit mai puțin timid. A declarat la radioul olandez că, având în vedere războiul din Ucraina, era logic pentru el să „ia atitudine la nivel internațional”. Dar când a fost întrebat despre postul de la NATO, el a minimizat din nou perspectivele. A spus că „șansele sunt foarte mari” ca acesta să revină unei femei.
Deși Rutte a numit ulterior momentul dezvăluirii o „greșeală”, cei care îl cunosc spun că a reflectat o dorință clară. „A luat de mult timp o decizie, asta este clar”, a spus Dekker. „El poate da un răspuns formal la o întrebare și apoi bâlbîie câteva cuvinte suplimentare în timp ce pleacă. Acele cuvinte poartă adevăratul mesaj”, a declarat Alexander Kolks. Acesta din urmă ocupă postul de consilier politic în Parlamentul European din partea partidului lui Rutte.
Dorește cu ardoare
„Cred că își dorește cu adevărat. Și de aceea este atât de dezinvolt”, a declarat Ton Elias, un fost deputat olandez din partidul lui Rutte. Dacă Biden va ieși învingător în alegerile din noiembrie, sarcina viitorului secretar general va fi destul de dificilă. Dacă Trump va câștiga, îi va reveni acelei persoane sarcina de a-l împăca pe președintele american.
La prima vedere, Rutte ar avea de lucru. Pe întreaga durată a mandatului său de prim-ministru, Olanda s-a numărat printre țările care nu și-au respectat angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.
Și totuși, liderul olandez s-a dovedit priceput în a se descurca cu volatilul președinte american. În timpul unei vizite la Washington în 2018, și sub privirile presei, el l-a întrerupt pe Trump după ce acesta din urmă a sugerat că un eșec în a ajunge la un acord asupra tarifelor ar putea fi „pozitiv”.
„Nu, nu este pozitiv”, a intervenit Rutte. Apoi a pus în funcțiune una dintre armele sale politice caracteristice: un zâmbet larg. „Trebuie să găsim o soluție!” Jurnaliștii l-au auzit mai târziu spunându-i lui Trump: „Biroul tău este mic!” La care președintele american a răspuns: „Știu”, adăugând ulterior: „Îmi place tipul ăsta!”, citează POLITICO.
