Guvernul a adoptat săptămâna anterioară o Ordonanță de Urgență care vizează închiderea centralelor electrice care utilizează cărbune începând de anul viitor, iar până în 2032, România va trebui să renunțe complet la acestea, în cadrul legii decarbonării, propuse de Uniunea Europeană.
Politicienii USR s-au opus vehement acestei modificări legislative. Problema este că tot politicienii USR au negociat, în 2021, acest proiect de lege în cadrul PNRR. Deși exista posibilitatea ca termenele negociate cu UE să fie amânate până în 2030, USR a negociat închiderea cât mai rapidă a centralelor electrice care funcționează pe cărbune, huilă și lignit, începând de anul viitor, timp în care România ar trebui să demareze tranziția către energie verde, regenerabilă.
Proiectul a fost negociat de către USR, alături de Comisia Europeană, în 2021. La doar un an de la acele negocieri, USR a făcut o schimbare bruscă de poziție, încercând acum să oprească închiderea centralelor pe cărbune, iar un deputat USR, Cristina Prună, a depus un proiect de lege pentru a salva producția de energie electrică pe bază de cărbune, potrivit Libertatea.
Schimbare de poziție
USR își motivează poziția actuală spunând că, înaintea implementării acestei măsuri, ar fi trebuit să apară deja o investiție care să producă cantitatea de energie care va fi pierdută prin închiderea centralelor pe cărbune.
„Am depus împreună cu colegul Radu Miruţă o lege care prevede clar că nici o capacitate pe cărbune nu trebuie să dispară până nu apare o investiție nouă care să producă aceeași cantitate de energie.”, a declarat Cristina Prună, deputat USR.
Guvernul a hotărât să transpună în lege negocierile din 2021 cu Comisia Europeană și susține de USR din cadrul legii decarbonării pentru ca România să păstreze finanțarea în cadrul PNRR. De altfel, legea presupune că centralele ar intra în rezervă tehnică, ceea ce înseamnă că pot fi repuse în funcțiune în caz de urgență.
„Guvernul a definitivat cadrul legal pentru ceea ce înseamnă decarbonizare. Este vorba de utilizarea grupurilor energetice care trebuiau să fie scoase din funcțiune pana la sfârșitul anului, proceduri care permit trecerea lor in conservare așa cum am avut înțelegerea cu Comisia Europeană, și utilizarea lor pentru acoperirea situațiilor de dezechilibru existente pe piața de energie internă”, a explicat Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene.
În prezent, aproximativ 20% din energia electrică produsă în țara noastră este pe bază de cărbune. În următorii ani, toate statele UE vor trebui să renunțe la această producție, pentru a reduce poluarea, dar tranziția ar fi putu fi avea loc treptat, într-o perioadă mai lungă de timp.
Ce se va întâmpla cu centralele pe cărbune
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat anterior că nu este vorba despre închiderea termocentralelor, ci intră în rezervă tehnică până în 2030, care presupune că uzinele ar fi putut intra iar în funcțiune în caz de urgență, relatează Cotidianul.ro.
Între timp, opțiunea rezervei tehnice a fost scoasă din discuție, așadar centralele vor fi închise în totalitate. Este vorba despre Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW, care va mai putea funcționa doar o perioadă de 3 ani, în anumite condiții.
Pe de altă parte, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că va avea loc un proces de modernizare al complexului, ce presupune noi capacități pe gaze naturale și surse de energie regenerabilă, cu o investiție de aproape 900 de milioane de euro, astfel:
a) două grupuri pe gaze naturale ,,ready for hydrogen” de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW:
– Işalniţa: 850 MW – cu punere în funcţiune în 2026
– Turceni 475 MW – cu punere în funcţiune în 2026
b) opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024.
