În timp ce susținătorii săi se străduiesc să îi asigure moștenirea, premierul britanic ar prefera să fie oriunde altundeva decât să zăbovească, acum că a anunțat că se retrage, potrivit unei persoane care a petrecut timp cu el în această săptămână.
Căderea umilitoare a lui Johnson a fost o victorie pentru criticii săi conservatori, care s-au săturat să găsească scuze pentru eșecurile sale. Dar a fost, de asemenea, un moment de răzbunare pentru o altă parte, mai liniștită, a establishmentului britanic: serviciul public. În ultimii șase ani, militanții pro-Brexit pe care Johnson i-a condus au acuzat cei 475.000 de funcționari guvernamentali permanenți din Regatul Unit – cunoscuți în mod colectiv sub numele de Whitehall și cărora li se cere să fie imparțiali din punct de vedere politic – că le-au zădărnicit eforturile de a da curs rezultatului referendumului din 2016. De când Johnson a intrat în Downing Street în iulie 2019, funcționarii publici s-au confruntat cu un baraj de atacuri din partea consilierilor și aliaților săi, inclusiv a miniștrilor de la vârful guvernului, care i-au poreclit „The Blob„.
Atac direct
Dar, pe 5 iulie, un mare funcționar de la Whitehall a ripostat. Simon McDonald, fostul mandarin de top de la Ministerul Afacerilor Externe, a dat ceea ce s-a dovedit a fi o lovitură decisivă care a contribuit la căderea premierului. El a făcut publică o afirmație potrivit căreia Downing Street-ul lui Johnson mințea pentru a ascunde cât de mult știa premierul despre acuzațiile de agresiune sexuală împotriva lui Chris Pincher, un ministru numit de el. „No. 10 continuă să își schimbe povestea și tot nu spun adevărul”, a scris McDonald pe Twitter marți. Johnson știa totul despre dosarul lui Pincher și i-a dat oricum un loc de muncă, a spus el. A fost o afirmație explozivă care a dominat activitatea zilei la Westminster. Când Boris Johnson a prezidat o ședință a cabinetului său în acea dimineață, miniștrii cu fețe posomorâte abia îl puteau privi în ochi. Până la sfârșitul zilei, doi miniștri ai Cabinetului au demisionat, iar porțile erau deschise. Un Johnson reticent a fost forțat să demisioneze 48 de ore mai târziu.
Potrivit unui oficial, unii funcționari publici afișau zâmbete largi în jurul biroului atunci când premierul a anunțat în cele din urmă că pleacă. Alții au fost triști să vadă miniștri respectați, precum Rishi Sunak, părăsindu-și departamentele. Un lucru asupra căruia sunt de acord este că intervenția lui McDonald a fost seismică. „Este rar – poate fără precedent – ca un fost mandatar de rang înalt să ia calea undelor pentru a se insera într-o dispută politică în direct”, a declarat Jill Rutter, într-o postare pe blogul Institutului pentru Guvernare.
O persoană din interiorul Whitehall a descris uimirea generală față de comentariile lui McDonald. „A fost un moment foarte important al săptămânii”, a spus persoana respectivă. „Cred că a avut cu siguranță un impact mare”. Pentru unii, a existat un sentiment de schadenfreude. „Poate că a fost potrivit, în cele din urmă, ca un fost secretar permanent, care a spus adevărul la putere, să fi fost cel care a dat lovitura fatală”, a declarat Dave Penman, secretar general al sindicatului FDA, care reprezintă înalții funcționari publici.
Riscuri pentru Marea Britanie
McDonald a recunoscut că decizia sa de a vorbi a fost „neobișnuită”, dar a spus că a simțit că are o datorie față de victime de a dezvălui adevărul. Ruperea relațiilor dintre conservatori și funcționarii publici comportă riscuri majore pentru Marea Britanie. Ea a amenințat să submineze relațiile cu alte țări, ai căror diplomați nu știu până unde să aibă încredere în omologii lor britanici. Pe plan intern, pericolul este ca deciziile ministeriale să nu fie puse în aplicare, iar guvernul ales să nu reușească să ofere rezultate pentru alegători, în timp ce publicul își pierde încrederea în sistem.
„Suntem cu toții fericiți că a plecat”, a declarat un oficial de rang înalt. „Asta mai ales pentru că a fost o perioadă atât de dăunătoare pentru standardele din viața publică. Instituțiile pe care le iubim și pe care le apărăm de ani de zile au fost practic distruse.”
Războiul administrației Johnson împotriva funcției publice își are originile în bătăliile pentru Brexit care au sfâșiat politica britanică după referendumul din 2016. Campania „Vote Leave” a fost condusă de Johnson și susținută de mulți dintre miniștrii săi. Creierul ei a fost Dominic Cummings, consilierul reformator radical care a intrat în No. 10 împreună cu Johnson, hotărât să sfâșie Whitehall.
De partea Remain în 2016 a fost întreaga putere a Trezoreriei. Avertismentele sale cumplite privind recesiunea, creșterea șomajului și o lovitură pentru veniturile familiilor au fost numite „Proiectul Frica” și respinse de către Brexiteers ca fiind ficțiune. Asaltul condus de Cummings asupra oficialității a început în perioada în care a fost consilier al lui Michael Gove, care a devenit secretar al educației în 2010. Cei doi se refereau la birocrația școlară, care includea funcționari și sindicate ale profesorilor, ca fiind „Blob”, după un film de groază SF din anii 1950 în care o amibă extraterestră devorează tot ce îi iese în cale.
Alegeri anticipate
Johnson l-a împins afară pe Cummings în noiembrie 2020 și l-a concediat pe Gove miercuri seara. Acum a demisionat și el, iar Blob este din nou la conducere, cel puțin pentru moment. În timp ce zidurile se strângeau în jurul premierului săptămâna aceasta, consilierii săi au discutat despre declanșarea unor alegeri anticipate pentru a-l menține în funcție. Membrii de rang înalt ai serviciului civil au fost cei care le-au spus că acest lucru nu va fi permis.
Marii conservatori – inclusiv fostul prim-ministru John Major – s-au temut de ceea ce ar face Johnson dacă i s-ar permite să rămână în Downing Street timp de luni de zile după ce și-a dat demisia, temându-se de o repetare a ultimei rezistențe a fostului președinte american Donald Trump. Dar Case, secretarul de cabinet, a precizat acum că nu vor fi permise noi politici radicale în ultimele zile ale lui Johnson. „În perioada concursului de conducere, activitatea guvernului continuă”, a scris Case într-o scrisoare adresată tuturor funcționarilor publici, consultată de POLITICO. „Cabinetul a convenit ieri că, în loc să inițieze noi politici sau să se opună pozițiilor convenite anterior, guvernul ar trebui să se concentreze pe realizarea agendei pe care a convenit deja în mod colectiv.”
