În ciuda divizării sale, Cipru este o insulă de stabilitate într-o parte a lumii din ce în ce mai agitată și oferă o platformă de acces politic, economic, umanitar și militar la intersecția dintre Europa și Orientul Mijlociu.
„Vedeți Ciprul ca pe o problemă”, a declarat săptămâna trecută președintele Nikos Christodoulides unui grup de vizitatori americani la prânz. „Dar acest lucru este greșit. Trebuie să vedeți Ciprul ca soluție”.
Președintele cipriot are dreptate. Americanii văd de mult timp Ciprul ca pe o problemă. În principal pentru că a fost o sursă de conflict între doi aliați cheie ai SUA, Grecia și Turcia, o insulă divizată timp de 50 de ani. O privire rapidă pe pagina Departamentului de Stat al SUA privind „Relațiile SUA cu Cipru” afirmă acest lucru, concentrându-se pe conflictul cipriot imediat după prima frază.
Cipru are multe de oferit
Dar țara – membră a UE din 2004 – are mult mai multe de oferit dincolo de faptul că este locul nefericit al ambițiilor regionale turcești.
În ciuda divizării sale și a conflictului în curs de desfășurare, Cipru este o insulă de stabilitate într-o parte a lumii din ce în ce mai turbulentă. Oferă o platformă pentru atingerea politică, economică, umanitară și militară la intersecția Europei cu Orientul Mijlociu.
Valoarea insulei a fost subliniată la 7 octombrie, când atacurile brutale ale Hamas au adus regiunea într-un punct critic. Cipru a fost cea mai apropiată locație posibilă pentru a planifica o eventuală evacuare a cetățenilor americani și a altor cetățeni occidentali din Israel, Liban și din alte părți ale regiunii în cazul în care războiul se intensifica. Așa cum mulți se temeau că va avea loc. Națiunea insulară și-a oferit, de asemenea, teritoriul și apele pentru ca armata americană să se pregătească pentru această eventualitate.
Apoi, la câteva zile de la răspunsul Israelului în Gaza, președintele Christodoulides s-a oferit să deschidă un coridor umanitar în fâșia asediată. Israelul a primit cu prudență oferta. A ajutat la crearea unor facilități de inspecție pentru a se asigura că orice ajutor expediat de pe insulă nu poate fi folosit în scopuri militare de către Hamas sau alte forțe.
Vremurile disperate cer măsuri disperate
Inițial, însă, comunitatea internațională – inclusiv SUA, Europa și națiunile arabe – a preferat să folosească rutele stabilite din Egipt și Israel. Astfel încât ajutorul să poată fi livrat mai rapid și mai eficient. Dar acest lucru s-a schimbat la începutul acestui an. Când disperarea din interiorul Gaza a sporit căutarea unor mijloace alternative pentru a face rost de alimente și medicamente pentru cele 2 milioane de persoane prinse în acest război brutal.
Rezultatul este un coridor umanitar în care mărfurile inspectate în Cipru sunt acum transportate către un dig improvizat în Gaza, construit de armata americană, și către portul israelian Ashdod. Mărfurile sunt apoi transferate în Gaza fără inspecții suplimentare, iar armata americană și cea franceză coordonează transporturile din insulă. Cheia acum este de a asigura distribuirea către cei care au cea mai mare nevoie în interiorul teritoriului palestinian.
Cipru caută sprijin în partea occidentală a continentului
Valoarea Ciprului în Gaza este doar o ilustrare a unui aspect mai larg. De la criza economică din 2012-2013, țara a devenit o sursă de stabilitate și creștere economică atât de necesară. A depus eforturi pentru a curăța un sistem bancar notoriu de corupție și nu mai este destinația principală pentru banii rusești ușor de obținut. Guvernul de la Nicosia a invitat oficialii FBI și ai Departamentului de Justiție al SUA să ajute la investigarea spălării de bani și a altor activități infracționale, deschizându-și registrele contabile, reformându-și instituțiile și cooperând în cadrul investigațiilor inițiate de FBI. Chiar și în cazul propriilor cetățeni.
Nicosia a pus capăt, de asemenea, relației sale lungi și confortabile cu Moscova, luând un viraj decisiv către Occident. În special către SUA.
Deși nu este membru al NATO, Cipru dorește relații militare și de securitate mai puternice cu Washingtonul. Iar în ultimii ani, SUA au început să răspundă la fel. A semnat o declarație de cooperare bilaterală în materie de securitate în 2018. A deschis ambasada cipriotă pentru atașați militari și a ridicat un embargo de lungă durată asupra armelor.
Dar aceștia sunt doar pași mici – potențialul pentru o cooperare reală în domeniul securității este mult mai mare.
SUA ia în considerare un parteneriat strategic cu Cipru
În ultimele opt luni, SUA au aflat despre valoarea strategică a insulei pentru operațiunile militare și umanitare. Iar acum există o deschidere pentru a lua în considerare un parteneriat militar și de securitate mai profund. În plus, Cipru este dornic să își modernizeze armata. Un lucru care ar face mai ușor de acceptat cererile repetate de transfer către Ucraina a stocului său mare de artilerie, rachete și sisteme de apărare antiaeriană fabricate de Rusia. Cu toate acestea, accesul la piața americană de apărare este blocat în prezent. Deoarece embargoul ridicat asupra armelor este valabil doar pentru un singur an și poate fi reînnoit.
În general, un parteneriat geostrategic cu Nicosia ar putea oferi Washingtonului multe avantaje. S-ar baza pe relațiile puternice ale insulei cu Israelul, Egiptul și palestinienii, ajutând la găsirea unei soluții pe termen lung la războiul din Gaza. Ar oferi o contracarare puternică a încercărilor Rusiei și Chinei de a-și extinde influența strategică în estul Mediteranei. Ar consolida legăturile energetice cu Grecia, Israel și Egipt. Și ar putea consolida încrederea între SUA, UE și NATO, putând chiar să convingă Ankara că, după 50 de ani, a sosit timpul să găsească un sfârșit diplomatic echitabil al conflictului, scrie POLITICO.