Duminică, 21 mai, al loc alegeri parlamentare în Grecia. Cu toate că se așteaptă ca partidul conservator aflat la putere în Grecia să iasă învingător în alegerile de duminică, maratonul pentru formarea unui guvern ar putea fi abia la început, scrie Politico.
Mai mult, Partidul Noua Democrație are de suferit după un accident feroviar mortal, scandalul de spionaj și alte probleme, dar partidul de opoziție Syriza nu a reușit să profite.
Alegerile din Grecia, extrem de complicate
Partidul Noua Democrație al premierului Kyriakos Mitsotakis, Noua Democrație, își menține un avans sigur față de principalul său rival, Syriza, formațiunea de stânga, potrivit ultimelor sondaje din Grecia, în ciuda faptului că mandatul său de premier este împovărat de un scandal de spionaj, de o inflație în spirală și de îngrijorări tot mai mari cu privire la statul de drept.
Poate cel mai important pentru votul de duminică, guvernul său s-a confruntat, de asemenea, cu presiuni în legătură cu modul în care a gestionat un accident feroviar mortal la începutul acestui an.
Dar liderul Syriza, Alexis Tsipras, pare să poarte încă bagajul primelor luni tumultoase ale conducerii sale, în 2015, în plină criză financiară, care a dus la al treilea program internațional de salvare a Greciei, scrie Politico.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca Noua Democrație să obțină suficiente voturi – 45% – pentru a obține o majoritate absolută, deoarece aceste alegeri se desfășoară în cadrul unui nou sistem de reprezentare proporțională. Aceasta înseamnă că grecii se vor îndrepta probabil din nou spre urnele de vot la începutul lunii iulie.
„Poate că acestea nu sunt cele mai cruciale, dar cu siguranță sunt cele mai complexe alegeri pe care le-am avut vreodată”, a declarat Angelos Seriatos, șeful departamentului de cercetare științifică al institutului de sondaje Prorata. Acest lucru se reflectă în ceea ce sondajele spun că este un număr record de alegători nehotărâți înainte de alegerile naționale.
Economia și creșterea prețurilor sunt principalele motive de îngrijorare pe care grecii le vor avea în minte atunci când se vor îndrepta spre urne duminică, punând în umbră preocupările legate de imaginea pătată a țării în urma scandalului privind interceptările telefonice, de starea presei, de acuzațiile de încălcare a legislației UE prin respingerea migranților și de presupusele abateri financiare repetate ale parlamentarilor conservatori.
„Ambele partide se concentrează pe criza costului vieții și pe stimularea creșterii salariilor reale și ambele partide fac o analiză sufletească cu privire la modul cel mai bun de a aborda eșecul colectiv al accidentului de tren”, a declarat Megan Greene, economist-șef global la Kroll Institute.
Principalul slogan al Noii Democrații seamănă cu cel al administrației Biden din SUA: Să terminăm ceea ce am început, inclusiv un impuls continuu pentru digitalizarea economiei, privatizări și o redresare bazată pe investiții, a explicat Greene. „Syriza este, fără surpriză, mai concentrată pe îmbunătățirea bunurilor colective, cum ar fi sănătatea și educația, și pe o creștere favorabilă incluziunii”, a spus ea.
Încă în dificultate
Spre deosebire de cele câteva runde electorale cruciale și schimbări de guvern pe care grecii le-au experimentat în timpul crizei financiare, aceste alegeri nu sunt văzute ca fiind atât de fatale. Incertitudinea privind apartenența Greciei la zona euro a dispărut, iar țara a reușit o redresare financiară remarcabilă, economia sa fiind una dintre cele cu cea mai rapidă creștere din UE, conform datelor Comisiei Europene din 2022.
Dar Grecia se luptă în continuare cu multe dintre slăbiciunile care au cântărit asupra creșterii timp de decenii, inclusiv o birocrație masivă, în special în sistemul juridic, și o evaziune fiscală cronică.
„Grecia a primit aproximativ un deceniu de amânare atunci când guvernul Syriza a restructurat datoria, astfel că foarte puțin din datoria sa ajunge la scadență de ani de zile”, a declarat Greene de la Kroll Institute. „Fereastra ar fi trebuit să ofere guvernului timpul și spațiul necesar pentru a pune în aplicare unele reforme dificile, dar până acum această oportunitate a fost în mare parte irosită.”
Acest lucru sugerează că țara acumulează din nou „vulnerabilități la o oprire bruscă a finanțării externe”, a adăugat Greene.
Austeritatea a lăsat urme adânci
Datoria națională a țării se ridică la aproximativ 170% din produsul intern brut, de departe cea mai mare din UE, în ciuda unei scăderi datorate în principal inflației ridicate. Grecia are încă distincția dubioasă de a fi singurul membru al zonei euro a cărui datorie suverană a obținut un rating de tip junk – chiar dacă Mitsotakis susține că statutul de investment-grade ar putea fi obținut în termen de 100 de zile, după posibila sa realegere.
Austeritatea a lăsat urme adânci în societatea greacă, țara având una dintre cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie. Veniturile reale au scăzut cu 7,4% în 2022 din cauza inflației ridicate, potrivit datelor OCDE.
„Nu este suficient să abordăm criza imediată a costului vieții – guvernul are, de asemenea, responsabilitatea de a avea o perspectivă pe termen mai lung și de a lua în considerare cum să stingă incendiile economice imediate, implementând în același timp reforme care să pună economia Greciei pe o bază mai solidă în viitor”, a declarat Greene.
Un moment cheie în perioada preelectorală a fost accidentul de tren din februarie, în care au murit 57 de persoane, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la competența guvernului.
Accidentul de tren „a distrus narațiunea arogantă a Noii Democrații, potrivit căreia țara se află în cea de-a patra revoluție industrială”, a declarat Seriatos de la institutul de sondaje Prorata. „Pentru o parte dintre alegătorii care împărtășiseră această opinie, accidentul de tren a fost dezamăgitor și a rupt legătura cu partidul”.
Scenarii posibile
Noua Democrație se află în prezent în sondaje la aproximativ 36%, Syriza la 29% și partidul socialist Pasok la 10%. Dacă aceste cifre se confirmă la votul de duminică, ar fi posibilă o coaliție între primul și al treilea partid.
Cu toate acestea, relația dintre Mitsotakis și liderul Pasok, Nikos Androulakis, este deosebit de toxică, după ce dezvăluirile din scandalul interceptărilor telefonice au arătat că serviciul de spionaj al statului îl avea sub supraveghere pe Androulakis.
De asemenea, Mitsotakis nu a ascuns faptul că ar prefera un guvern majoritar și că ar rezista până la al doilea tur de scrutin, când are mai multe șanse datorită unui sistem care acordă partidului câștigător până la 50 de locuri bonus în turul al doilea.
Syriza este în favoarea unui guvern de „coaliție progresistă”, însă a precizat că ar trebui să ajungă primul pentru a se încerca acest lucru. Cu toate acestea, Tsipras ar putea aborda Pasok și alte partide de opoziție pentru a forma o coaliție de guvernare. Dar este îndoielnic că cifrele s-ar aduna pentru a avea succes în acest demers.
Scenariul cel mai probabil este că Grecia va avea nevoie de o a doua rundă de alegeri pentru a forma un guvern. Datorită perspectivei de a obține locuri bonus în turul al doilea, partidul câștigător ar avea atunci nevoie de aproximativ 38% pentru a obține cel puțin 151 de locuri în parlamentul de 300 de locuri. Oficialii Noii Democrații consideră că partidul lor este pe cale să atingă acest obiectiv în turul al doilea.
„În caz contrar, dacă îi vor lipsi doar câteva locuri, Mitsotakis ar putea încerca să îi tenteze pe unii parlamentari din opoziție să treacă pe partea cealaltă, în caz contrar, va căuta probabil discuții de coaliție cu Pasok”, a declarat Nick Malkoutzis, editor și co-fondator al site-ului de analiză economică MacroPolis. „Acest lucru va fi inconfortabil pentru ambele părți, mai ales în urma scandalului de supraveghere, dar probabil că nu va fi în interesul lor să nu ajungă la un acord, deoarece acest lucru ar duce la a treia alegere, ceea ce nimeni nu-și dorește cu adevărat”.
Liderul partidului de stânga Syriza, Alexis Tsipras, rostește un discurs în timpul mitingului de campanie al partidului în Patras, în sudul Greciei, la 19 mai | Louisa Gouliamaki/AFP via Getty Images
Androulakis, de la Pasok, a declarat că ar fi deschis să se alăture unei coaliții, dar pune ca o condiție prealabilă ca nici Mitsotakis, nici Tsipras să nu fie prim-ministru, o opțiune pe care ambele partide au respins-o.
Sprijinul pe care partidele îl vor obține în primul tur de duminică va defini în mare măsură scenariul care va fi urmat în cele din urmă.
„Va fi foarte diferit dacă Noua Democrație va câștiga primele alegeri cu o diferență de peste 5 puncte procentuale, cu un sprijin apropiat de 35%, și un scenariu total diferit dacă va obține un scor sub acest nivel sau la mică distanță de Syriza”, a declarat Seriatos de la Prorata.