Filmul de dragoste dintre Emmanuel Macron și Mario Draghi, cândva cuplul puterii din politică, a ajuns la final. Sfârșitul gloriei de scurtă durată a venit în cel mai periculos moment pentru Europa.
Mizele pentru o funcționabilă axă franco-italiană au ajuns la cote ridicate pe fondul norilor întunecați deasupra economiilor Europei, care au fost afectate de creșterea costurilor energiei, de inflația amețitor de ridicată și de războiul din Ucraina.
Dar noul lider de extremă dreaptă al Italiei, Giorgia Meloni, cu un lung istoric de poziții anti-franceze, are viziuni mult mai diferite decât cele ale președintelui Franței, Emmanuel Macron.
„Există o problemă italiană”, a spus un oficial francez. „Singura abordare credibilă este să nu punem Italia pe lista neagră, ci să adoptăm o abordare mai tranzacțională”, a adăugat acesta.
Întâlnirea dintre Meloni și Macron
Meloni și Macron au avut o întâlnire dumincă seara, la Roma. Aceasta a fost totodată și prima întrevedere a lui Meloni cu un lider mondial, de la numirea ei ca prim-ministru. Într-o suită de lux de pe dealul Janiculum, cei doi șefi antagoniști au încercat să găsească o cale comună de a privi situația actuală de criză.
Cei doi vorbit pe o terasă de la hotelul Gran Meliá timp de o oră și zece minute, în engleză, fără consilieri sau miniștri alături, acoperind o serie de subiecte, inclusiv criza energetică, războiul din Ucraina și gestionarea fluxurilor de migrație.
Discuțiile au fost „deschise și sincere”, dar și „solicitante”, a spus un oficial de la Elysée. În timpul întâlnirii, Emmanuel Macron a invitat-o pe Giorgia Meloni la o vizită oficială la Paris. Biroul primului-ministru italian a spus ulterior că au convenit „să continue colaborarea cu privire la marile provocări comune la nivel european, respectând în același timp interesele naționale ale celuilalt”.
Sursele guvernamentale franceze sunt sceptice privind un viitor colaborativ. Oficialii francezi consideră că relația dintre cele două țări va avea suișuri și coborâșuri. „Nu ne vom preface că Italia nu există”, a spus același oficial francez citat mai sus. „Am menținut relații cu Trump, mereu avem legături cu țara, nu cu persoana care conduce.”, a adăugat acesta.
Un ministru francez a declarat pentru POLITICO că Parisul și Roma ar putea avea o agendă comună în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, criza energetică și cooperarea industrială, dar a prezis unele ciocniri privind drepturile civile și migrația. „Desigur că este complicat, pentru că nu suntem de acord asupra valorilor, dar în același timp suntem obligați să colaborăm pentru războiul din Ucraina și pentru alte subiecte”, a spus ministrul. El a recunoscut că planurile țării sale de a include avortul în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene s-ar putea confrunta cu opoziția lui Meloni.
Relația dintre Draghi și Macron
Sub conducerea lui Draghi, Franța și Italia au lucrat mână în mână la dosare cheie, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie și viitoarea reformă a regulilor UE pentru cheltuieli. Cooperarea franco-italiană ar putea fi și mai prioritară pe măsură ce relația Paris-Berlin se deteriorează. UE se confruntă cu un vid de conducere pe care cuplul Draghi-Macron l-a umplut cu succes pentru o vreme.
În timp ce acele vremuri sunt acum istorie, viitorul poate să nu fie atât de sumbru pe cât se tem unii.
Oficialii francezi și politicienii italieni au declarat pentru POLITICO că este posibil ca încă să existe cooperare între cele două tabere. Meloni a promis că va continua să lucreze cu Franța, asigurându-se în același timp că interesele Parisului nu le vor submina pe cele ale Italiei. Într-un interviu acordat pentru Le Figaro înainte de alegeri, ea s-a angajat să facă echipă cu Macron atât în discuțiile fiscale ale UE cât și în lupta împotriva sistemului de etichetare a alimentelor Nutri-Score.
Dar alianța nu este lipsită de riscuri – cel puțin pentru Macron. A fi prea aproape de Meloni ar putea avea pentru el un cost politic în Franța, unde opoziția de stânga atacă vehement guvernul lui Macron, inclusiv pentru că i-a strâns mâna lui Meloni.
„Va fi agitație când vine vorba de retorică și declarații, dar, de fapt, va fi nevoie ca Macron și Meloni să găsească un acord cu privire la dosare, inclusiv la reforma regulilor fiscale ale UE”, a prezis Marc Lazar, profesor la Sciences Po Paris și expert în relațiile franco-italiene.
Macron ar putea respinge criticile pentru a o ,,normaliza” pe Meloni, permițând miniștrilor sau aliaților să o critice, evitând în același timp atacurile directe de la Elysée, a remarcat Lazar.
Ciocniri între Meloni și Macron
Poziția antagonistă a lui Meloni față de Franța nu este nouă. Din băncile de opoziție ale Italiei, Meloni a atacat Parisul pe mai multe fronturi – inclusiv în ceea ce privește gestionarea problemelor migrației, politica sa externă în Libia, disputele la granițe și legăturile industriale franco-italiane. Partidul ei a fost singurul care a votat împotriva ratificării Tratatului de la Quirinale, un acord de cooperare bilaterală încheiat de Paris și Roma anul trecut.
În timp ce întâlnirea de duminică de la Roma a părut să indice o încălzire a relațiilor, pozițiile lui Macron și Meloni rămân, în multe privințe, departe unele de celelalte. Un exemplu ar fi avortul. Macron dorește să-l transforme într-un drept european, pe când Meloni respinge ferm această idee.
În timpul campaniei electorale, Meloni a încercat să-și construiască imaginea atât de bine încât instituțiile UE să o considere un om de bază. Ea a căutat să evite atacurile directe împotriva partenerilor sau instituțiilor UE și a susținut atât eforturile Bruxelles-ului pentru doborârea crizei energetice, cât și răspunsul NATO la invazia Rusiei în Ucraina.
Ca parte a acestei noi colaborări, aliații lui Meloni cred acum că Franța și Italia ar putea lucra împreună la dosarele cheie ale UE, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie și reforma regulilor de cheltuieli publice.
