Relația dintre China și Statele Unite rămâne una tensionată, în ciuda încercărilor recente de a stabili o retorică comună cu privire la problemele cele mai presante la nivel mondial. După luni întregi de amenințări de ambele părți, nu pare să existe o cale de mijloc pe care cele două mari puteri ar putea să o găsească.
Biden a declarat că intenționează să-l preseze pe Xi în legătură cu Taiwanul, comerțul și stocul nuclear în creștere al Chinei atunci când se vor întâlni în marja summitului G-20 din Indonezia, și a subliniat că „nu este dispus să facă nicio concesie fundamentală”. Guvernul chinez nu se arată nici el prea flexibil. „Ne vom apăra cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian.
Oficialii de la Casa Albă au minimalizat așteptările privind întâlnirea, una care nu este de așteptat să producă multe rezultate. Potrivit oficialilor, nu există planuri ca cei doi lideri să apară la o conferință de presă obișnuită după summit, și chiar și o declarație comună după întâlnire este puțin probabilă, relatează POLITICO.
Obiectivul declarat al administrației Biden de a folosi întâlnirea pentru a „construi un dialog comun” este o recunoaștere sinceră a cât de gravă este, în fapt, această relație.
Tensiunile dintre cele două mari puteri sunt greu de dispersat
„Este vorba de două guverne care sunt la fel de nemulțumite unul față de celălalt și care se află într-o competiție pentru a vedea care parte este mai îndreptățită”, a declarat Chas Freeman, fost șef adjunct de misiune la Ambasada SUA la Beijing.
Biden și Xi se află într-o poziție încurajatoare în statele lor – Biden de rezultatele alegerilor de la mijlocul mandatului și Xi de ascensiunea sa de luna trecută la un al treilea mandat de lider suprem al Chinei – niciunul dintre cei doi lideri nu are prea multe motive să se retragă.
Cu toate acestea, administrația americană spune că are o armă secretă pentru a dezamorsa tensiunile bilaterale: o relație personală cu Xi pe care Biden a încurajat-o pe când era vicepreședinte. Biden s-a lăudat săptămâna trecută că a petrecut peste 78 de ore cu Xi și a repetat afirmația sa mult dezmințită potrivit căreia cei doi lideri au călătorit împreună un total de „17.000 de mile”.
Administrația are multă încredere în această istorie personală. Biden a insistat asupra faptului că întâlnirea față în față cu Xi, prima sa întâlnire în calitate de președinte, îi poate ajuta să abordeze problemele „liniilor roșii”.
„Nu există niciun substitut pentru un angajament de la lider la lider… și acest lucru este valabil în special când vine vorba de RPC, deoarece nu există nimeni altcineva în sistemul lor care să poată comunica cu adevărat cu autoritate în afară de Xi Jinping”, a declarat Jake Sullivan, consilierul președintelui pentru securitate națională, la bordul Air Force One, sâmbătă, în drum spre un summit al statelor asiatice din Cambodgia, care a fost escala lui Biden înainte de G20.
„Faptul că cei doi președinți pot sta față în față, și nu față în față cu un ecran video între ei”, a spus Sullivan, „duce conversația la un alt nivel strategic și le permite liderilor să exploreze mai în detaliu ceea ce vede fiecare dintre ei în ceea ce privește intențiile și prioritățile lor.”
În acest moment, faptul că întâlnirea are loc este vândut ca un câștig. Dar este la fel de probabil ca întâlnirea față în față să evidențieze prăpastia tot mai mare dintre două țări care obișnuiau să creadă că ar putea coopera cel puțin în ceea ce privește crizele globale și comerțul. În ciuda a patru convorbiri telefonice și a unei întâlniri virtuale în ultimii doi ani, Biden și Xi par mai îndepărtați ca niciodată.
Taiwanul, un punct critic al tensiunilor dintre cele două state
În ultimele luni, China a amenințat că sprijinul SUA pentru Taiwan ar putea duce la război; SUA a avertizat cu controale și sancțiuni paralizante la export dacă Beijingul oferă sprijin material pentru războiul Rusiei în Ucraina. Iar oficialii Ministerului chinez de Externe acuză în mod regulat SUA de o campanie masivă de defăimare, pe fondul acuzațiilor asupra Chinei cum că aceasta comite genocid împotriva uigurilor musulmani din Xinjiang.
„Relația lor… este unul dintre puținele lucruri pe care SUA și China le au în favoarea lor, deoarece nu există prea multe lucruri pe care să le poți indica pentru a genera optimism”, a declarat Danny Russel, fost asistent al secretarului de stat pentru afaceri în Asia de Est și Pacific. Dar el a susținut că o întâlnire intercalată între alte întâlniri în marja G-20 nu poate duce la un dialog semnificativ. „Au nevoie de timp și de un mediu care să permită o discuție care să nu fie o ceartă”.
O discuție este probabilă, având în vedere poziția Taiwanului în fruntea agendei reuniunii. Cele două părți au fost blocate într-un val de tensiuni, de când președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a vizitat insula autonomă în august. Ca represalii, China a suspendat cooperarea în domeniul climei și al combaterii narcoticelor și a avertizat că ruptura ar putea declanșa un conflict. Xi a dat tonul discuțiilor sale cu Biden îndemnând Armata Populară de Eliberare, săptămâna trecută, să „consolideze pregătirea militară în vederea pregătirii pentru război”.
La jumătatea lunii octombrie, chinezii păreau că s-ar putea retrage, deoarece au refuzat să confirme o agendă. În ciuda acestui fapt, Casa Albă și-a exprimat încrederea discretă că întâlnirea va avea loc, crezând că Beijingul o dorea la fel de mult ca și Washingtonul.
Retorica Beijingului l-a determinat pe Biden să amenințe cu o intervenție militară americană în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului și a promovat o legislație bipartizană pentru a consolida capacitatea de apărare a insulei.
Această retorică ridică tensiuni care ar putea alimenta o potențială confruntare militară între forțele navale americane și chineze în Indo-Pacific, care ar putea avea consecințe dezastruoase. Consilieri ai Casei Albe au declarat că Biden va invoca Ucraina în fața lui Xi, în primul rând pentru a presa Beijingul să izoleze și mai mult mașina de război șubredă a Moscovei, dar și ca un avertisment implicit că, dacă China acționează asupra Taiwanului, lumea se va ralia în jurul ei așa cum a făcut-o la Kiev.
Biden și Xi ar trebui să se folosească de întâlnirea lor pentru „a încerca să injecteze puțină stabilitate în relație… astfel încât să nu avem accidente care să ducă la conflict”, a susținut Winston Lord, fost secretar de stat adjunct pentru afaceri în Asia de Est și Pacific.
De asemenea, Biden îl va presa pe Xi să ajute la ținerea sub control a Coreei de Nord. Și le va cere liderilor Japoniei și Coreei de Sud, cu care se întâlnește duminică , puncte de pe ordinea de zi pe care să i le prezinte lui Xi.
„Un lucru pe care președintele vrea cu siguranță să îl facă cu cei mai apropiați aliați ai noștri este să previzioneze ceea ce intenționează să facă și, de asemenea, să îi întrebe pe liderii din Coreea de Sud și Japonia: Ce probleme ați dori să ridic? Cu ce vreți să intru în discuție?”. a spus Sullivan. „Acesta este genul de retorică pe care îl adoptă în angajamentul său cu China”.
SUA a păstrat sancțiunile economice instaurate de Donald Trump
Dar discuția dintre Biden și Xi despre disputele comerciale dintre SUA și China este, de asemenea, probabil să se lovească de un zid de cărămidă. Administrația Biden a menținut tarifele din epoca Trump pentru bunuri chinezești în valoare de peste 350 de miliarde de dolari din cauza unor presupuse practici comerciale neloiale. Iar luna trecută, Biden a impus restricții la export pentru a sugruma aprovizionarea Beijingului cu microcipuri utilizate în aplicații informatice avansate și militare.
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a răspuns acuzând SUA că urmăresc o politică de „reținere și suprimare împotriva Chinei”. Beijingul consideră acum că SUA poartă un „cvasi-război… pentru a împiedica China să avanseze din punct de vedere economic și tehnologic”, a declarat Freeman, fost diplomat stabilit la Beijing.
Istoria recentă sugerează, de asemenea, că Biden nu va avea prea mult noroc în a-l îndemna pe Xi să încetinească expansiunea rapidă a arsenalului nuclear al Chinei. Anul trecut, cei doi lideri au convenit să poarte discuții bilaterale despre armele nucleare chineze. Dar Qin Gang, ambasadorul Chinei în SUA, a insistat mai târziu, în timpul unui briefing cu presa, că SUA sunt cele care trebuie să „își reducă arsenalul nuclear”.
În ciuda provocărilor pentru rezultate substanțiale de la întâlnirea de săptămâna viitoare, ambii lideri au interesul de a proiecta imaginea unui angajament pozitiv. Acest lucru le permite să le transmită aliaților diplomatici neliniștiți de ranchiuna care domină legăturile dintre SUA și China că rămân deschiși la îmbunătățirea relației.
Țările din Asia de Sud-Est „ar vedea ca pe un semn foarte bun faptul că, în ciuda unor tensiuni legate de Taiwan și a unei retorici dure din partea ambelor capitale, liderii au intenția de a menține un dialog”, a declarat Scot Marciel, fost adjunct principal al secretarului adjunct pentru Asia de Est și Pacific la Departamentul de Stat, care discută în mod regulat cu oficialii regionali.
Cel mai valoros rezultat posibil al întâlnirii ar putea fi o recunoaștere reciprocă a faptului că relațiile dintre SUA și China sunt acum atât de tensionate încât nu este nevoie de nimic mai puțin decât de un summit oficial de o zi întreagă pentru a opri alunecarea în jos a legăturilor și pentru a aborda posibile compromisuri. Sullivan a lăsat să se înțeleagă sâmbătă că această întâlnire Biden-Xi nu va fi ultima.
„Ar putea servi ca o trambulină pentru ca cei doi lideri să decidă că într-adevăr trebuie să se așeze la masă, să-și suflece mânecile, să dea la o parte dosarul cu toate subiectele de discuție și să aibă genul de conversații serioase care ar putea duce la un fel de reîncadrare a relației lor”, a declarat Russel, care este și vicepreședinte pentru securitate internațională și diplomație la Asia Society Policy Institute.
