Toți liderii europeni prezenți la summitul G20 de săptămâna aceasta de la Bali și-au dorit o întâlnire individuală cu președintele chinez Xi Jinping, dar nu toți au obținut acest privilegiu. Printre cei care au reușit o întrevedere cu liderul de la Beijing se numără Joe Biden și Emmanuel Macron.
Dorința europenilor de a se întâlni cu Xi Jinping a fost determinată de faptul că, săptămâna aceasta, a fost prima ocazie de a se întâlni cu liderul chinez la o reuniune diplomatică majoră, de la blocajele de la începutul anului 2020, când pandemia de coronavirus a început în China și s-a răspândit ulterior în întreaga lume.
Europenii au trebuit întotdeauna să accepte că se vor lupta pentru o întrevedere cu liderul chinez. Președintele SUA, Joe Biden, a petrecut trei ore și jumătate cu Xi, în timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a trebuit să se mulțumească cu doar 43 de minute.
China a adoptat o abordare diferită de la națiune la națiune, întâlnindu-se cu Macron, cu premierul spaniol Pedro Sánchez, cu Giorgia Meloni din Italia și cu Mark Rutte din Olanda, evitându-i în același timp pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe președintele Consiliului European, Charles Michel. O întâlnire cu Michel, cel puțin, fusese așteptată în cercurile diplomatice, relatează POLITICO.
China curtează anumite țări europene în favoarea sa
China a reluat în mod vizibil tactica sa consacrată de a curta anumite țări UE și interesele naționale ale acestora, lucru pe care l-a folosit adesea pentru a destabiliza Bruxelles-ul. Deși China nu a declarat niciodată, în mod oficial, asertivitatea față de UE, acest sentiment reiese din tacticile utilizate de președintele Xi.
Un exemplu este întâlnirea cu Mark Rutte. Principalul interes al liderului chinez a fost ca Olanda, unde se află producătorul de cipuri ASML, o companie care produce echipamente cheie pentru fabricarea microcipurilor, să nu se alăture niciunei coaliții comerciale UE-SUA care încearcă să blocheze accesul Chinei la noile tehnologii. „Sperăm ca Olanda să consolideze angajamentul Europei față de deschidere și cooperare”, a notat Xi în timpul reuniunii olandeze.
Împreună cu Sánchez, Xi a subliniat importanța Chinei ca motor al turismului în Spania, un sector în care Madridul este deosebit de interesat de vizitatorii de lux din Asia. „Cele două părți trebuie să facă pregătiri bune pentru Anul culturii și turismului China-Spania pentru a construi un sprijin popular mai mare pentru prietenia dintre China și Spania”, a declarat Xi.
În mod similar, agenția de știri de stat, Xinhua, l-a citat pe Macron spunând că dorește mai multă cooperare în domeniul afacerilor, în special în sectoarele aviației și energiei nucleare civile. Relatarea chineză a întâlnirii Xi-Meloni a fost că Beijingul ar urma să importe mai multe bunuri de „înaltă calitate” – probabil din categoria celor de lux și gastronomice – și ar urma să coopereze în domeniul producției, energiei și aerospațial.
Macron își întărește colaborarea cu Xi Jinping
Roadele politicii dualiste purtate de Xi se pot vedea în abordarea neconflictuală pe care și-a asumat-o președintele Franței, Emmanuel Macron. Ambasada Chinei la Paris a promovat un videoclip realizat de Douyin, echivalentul chinezesc intern al TikTok, în care Macron a transmis cele mai bune urări Chinei după ce Xi și-a asigurat un nou mandat la conducerea statului.
Macron l-a salutat, de asemenea, pe Xi ca pe o figură „sinceră” care ar trebui „să joace rolul de mediator în următoarele luni” pentru a opri continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei, chiar dacă Beijingul nu a dat niciun semn că ar fi potrivit pentru un astfel de rol de când a izbucnit războiul în februarie.
Ignorând tensiunile ale Chinei cu India, escaladarea tensiunilor cu Taiwan sau antrenamentele militar în Marea Chinei de Sud, Macron a declarat: „China face apel la pace … [Există] un atașament profund și știu că sincer față de carta ONU”.
De asemenea, Macron a declarat reporterilor că intenționează să viziteze China la începutul anului viitor. Aceasta pare a fi o replică la vizita cancelarului german Olaf Scholz, care a vizitat China la începutul acestei luni. Scholz ar fi respins sugestia Parisului pentru o vizită comună Macron-Scholz și a decis să meargă singur. .
„Macron avea o nevoie enormă de acest dialog cu Xi, deoarece nu putea fi văzut ca fiind lăsat pe dinafară de China când americanii și germanii au dominat titlurile ziarelor”, a declarat un diplomat occidental.
În timp ce Macron a susținut că Xi a fost de acord cu el în ceea ce privește „apelul la respectarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, propriul comunicat de presă al Chinei nu a făcut nicio mențiune în acest sens, spunând doar: „China susține încetarea focului, încetarea conflictului și discuțiile de pace”.
Bruxelles a fost exclus de la discuții
În contrast puternic cu liderii francez, spaniol, olandez și italian, șefii UE de la Bruxelles nu au fost consultați. Într-o demonstrație a viziunii negative a Beijingului asupra Uniunii Europene, Xi a decis să nu se întâlnească cu șeful Consiliului European, Charles Michel.
Dacă ar fi avut loc, această discuție ar fi avut un rol semnificativ pentru a arăta posibilitatea ca economiile mai mici ale blocului să își facă și ele auzită vocea, întrucât Xi ar fi fost altfel ocupat să se ocupe cu jucătorii mai mari.
Schimbarea de opinie a lui Xi cu privire la o întâlnire cu Michel a venit la scurt timp după ce discursul președintelui Consiliului UE la o expoziție comercială din Shanghai a fost abandonat. Potrivit Reuters, acesta a încercat în discurs să facă referire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un mesaj considerat prea sensibil pentru urechile chinezilor.
Între timp, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a ocupat de un spectacol comun cu Biden, care să se concentreze pe finanțarea infrastructurii pentru țările în curs de dezvoltare pentru a rivaliza cu Inițiativa Belt and Road a Chinei.
Într-o critică subtil voalată la adresa abordării Chinei față de noul Drum al Mătăsii, von der Leyen a spus „Parteneriatul global [al Occidentului] pentru infrastructură și investiții este o inițiativă geostrategică importantă în era competiției strategice.
„Împreună cu principalele democrații, oferim parteneriate de infrastructură orientate spre valori, de înaltă calitate și transparente pentru țările cu venituri mici și medii”, a spus ea. Tonul acesteia s-a dovedit însă a fi minoritar în rândul liderilor europeni în timpul angajamentului G20 cu China.
„Nu există un mesaj comun din partea UE cu privire la China”, potrivit unui alt diplomat european aflat în Bali. „Pe de altă parte, acest lucru nu a existat niciodată”.
