Cele mai bogate democrații din lume au anunțat duminică o inițiativă globală de infrastructură în valoare de 600 de miliarde de dolari pentru a contracara eforturile Chinei de a-și exercita influența politică și comercială prin investiții masive în economiile emergente. Președintele SUA, Joe Biden, a fost însoțit de alți lideri G7 pentru a dezvălui contraatacul grupului în cadrul unui summit desfășurat în Alpii germani.
Joe Biden a declarat că „națiunea noastră și lumea se află într-un veritabil punct de inflexiune în istoria noastră” și a adăugat că alegerile făcute astăzi în țările în curs de dezvoltare le vor pregăti împotriva viitoarelor șocuri cauzate de schimbările climatice și pandemii și le vor pregăti pentru era digitală.
Statele Unite vor încerca să mobilizeze un total de 200 de miliarde de dolari pentru acest program în următorii cinci ani printr-o combinație de finanțare federală și investiții din sectorul privat. Această sumă se adaugă la cele 300 de miliarde de euro deja anunțate de UE. Împreună cu contribuțiile celorlalți membri, obiectivul general este de a construi un program de 600 de miliarde de dolari.
Biden nu a folosit niciodată cuvântul „China”, dar rivalul de la celălalt capăt al cursei pentru o globalizare a fost clar, președintele declarând că atunci când „democrațiile vor face tot ceea ce putem oferi”, acestea vor triumfa asupra autocrațiilor.
„Oferim opțiuni mai bune pentru oamenii din întreaga lume”, a spus el.
Impuls investițional
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că scopul este de a prezenta lumii „un impuls investițional pozitiv și puternic pentru a le arăta partenerilor noștri din țările în curs de dezvoltare că au de ales”.
Planul de infrastructură a fost dezvăluit pentru prima dată în urmă cu un an, la G7 de anul trecut din Marea Britanie, dar s-au făcut puține progrese, iar programul a fost redenumit. În 2021, a fost denumit „Build Back Better World” (Construiți din nou o lume mai bună), după ce Biden a dat un impuls legislativ, dar implozia agendei sale interne a dus la o nouă denumire: „Parteneriatul pentru infrastructură globală”. Acesta va fi, de asemenea, termenul umbrelă care va cuprinde programele proprii ale UE și ale Regatului Unit.
Planul este menit să concureze cu „Inițiativa Belt and Road” a Chinei, care a încercat să consolideze legăturile cu țările în curs de dezvoltare, în special în Asia și Africa, oferind finanțare pentru proiecte de mare anvergură, cum ar fi drumuri, căi ferate și porturi. Oficialii americani au susținut în mod constant că națiunile care intră în afaceri cu China se trezesc cu o datorie punitivă și oferă planul Occidentului ca alternativă.
Însă o mare parte din finanțarea din spatele noului plan pare să fie aspirațională și pare să nu-și atingă obiectivele mărețe. Casa Albă a anunțat duminică câteva proiecte timpurii, inclusiv companii americane care vor prelua conducerea unui proiect de energie solară în Angola, o fabrică de vaccinuri în Senegal, un reactor modular în România și un cablu de telecomunicații submarin de 1.000 de mile care va lega Singapore de Franța prin Egipt și Cornul Africii.
Parteneriate pentru tranziția energetică
Parteneriatul va oferi, de asemenea, o structură prin care națiunile G7 își vor combina resursele pentru a oferi economiilor emergente bani pentru a-și opri centralele pe cărbune. Primul dintre aceste așa-numite Parteneriate pentru tranziția energetică echitabilă este în curs de desfășurare în Africa de Sud – altele sunt în discuție în India, Indonezia, Vietnam și Senegal. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat duminică că contribuția Berlinului pentru Africa de Sud se va ridica la 300 de milioane de euro.
Inflația a dat o lovitură planului global de infrastructură – precum și versiunii interne bipartizane pe care Biden a promulgat-o la sfârșitul anului trecut – făcând ca proiectele să fie mai scumpe decât s-a planificat inițial. În plus, recent botezat Parteneriatul pentru infrastructura globală a fost afectat și de invazia Rusiei în Ucraina.
Planul inițial al lui Biden avea obiective semnificative în materie de schimbări climatice care, deși sunt încă prezente, au trecut în plan secundar în favoarea efortului de a combate criza costurilor combustibililor, exacerbată de război. Întâlnirea G7 din Germania a fost menită să reafirme lupta liderilor împotriva schimbărilor climatice, însă democrațiile s-au concentrat mai mult pe scăderea prețului petrolului și al gazelor decât pe reducerea imediată a emisiilor.
Multe dintre națiuni revin asupra planurilor de a nu mai arde cărbune în timp ce caută petrol și – spre bucuria companiilor de combustibili fosili – caută să cheltuiască miliarde pentru a construi terminale pentru gazul național lichefiat. Atât Italia, cât și Germania au susținut, în cadrul negocierilor care au precedat reuniunea, ca G7 să susțină investițiile pe termen scurt în gaz.
„Activitatea noastră de promovare a infrastructurii la nivel global este, de asemenea, afectată de situația geopolitică actuală”, a declarat Scholz. „Prin urmare, am discutat despre modul în care investițiile noastre la nivel global în energie neutră din punct de vedere climatic și cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv în gaz, ne pot ajuta ca răspuns temporar la utilizarea energiei ca armă de către Rusia.”
