China s-a confruntat sâmbătă cu o reacție puternică din partea Grupului celor șapte țări cu privire la pozițiile sale privind Rusia, Taiwan, intimidarea comercială, monopolul economic și interferența internă, declarația liderilor G7 reflectând o largă convergență a SUA, Europei și Japoniei cu privire la necesitatea de a schimba direcția, transmite Politico.
Astfel, cele mai bogate democrații din lume au ajuns la o largă convergență cu privire la necesitatea de a schimba direcția de abordare în confruntarea cu gigantul asiatic.
Liderii G7, împotriva Chinei
Difuzată în preajma sosirii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Hiroshima, unde are loc summitul, declarația liderilor democrațiilor bogate din G7 a cerut Beijingului să facă mai mult pentru a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Cerem Chinei să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt agresiunii sale militare și să-și retragă imediat, complet și necondiționat trupele din Ucraina”, au afirmat liderii în declarație. „Încurajăm China să susțină o pace cuprinzătoare, dreaptă și de durată, bazată pe integritatea teritorială și pe principiile și scopurile Cartei ONU, inclusiv prin dialogul său direct cu Ucraina.”
În mod crucial, SUA și Europa – cele două componente principale ale G7 – s-au raliat la un set comun de limbaj cu privire la China. Pentru Franța și Germania, în special, accentul pus pe o atitudine conciliantă față de China s-a reflectat în declarația finală, care a început secțiunea referitoare la China prin afirmația „Suntem pregătiți să construim relații constructive și stabile cu China”.
Accentul repetat pus de G7 pe „de-risc, nu pe decuplare” este un semn din partea UE de abordare a Chinei, deoarece țările membre europene se feresc să întrerupă complet legăturile de afaceri cu Beijingul, transmite Politico.
Limbajul privind Taiwanul a rămas același în comparație cu declarațiile recente. „Reafirmăm importanța păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan ca fiind indispensabile pentru securitatea și prosperitatea comunității internaționale”, se arată în declarație, adăugând că nu există „nicio modificare a pozițiilor de bază” în ceea ce privește politicile „o singură China„.
Interferențe interne
În afară de Rusia, un alt element nou în acest an este menționarea interferenței interne – despre care grupurile pentru drepturile omului spun că reflectă îngrijorarea tot mai mare cu privire la „posturile de poliție din străinătate” ale Chinei în alte țări. „Facem apel la China… să nu desfășoare activități de interferență care vizează subminarea securității și siguranței comunităților noastre, a integrității instituțiilor noastre democratice și a prosperității noastre economice”, au afirmat liderii în declarația lor, citând Convenția de la Viena, care reglementează afacerile diplomatice.
În ceea ce privește economia globală, ambele părți ale Atlanticului și Japonia văd acum necesitatea de a schimba în mod fundamental dinamica generală a globalizării economice, plasând securitatea în fruntea considerentelor politice.
„Abordările noastre politice nu sunt concepute pentru a face rău Chinei și nici nu căutăm să zădărnicim progresul și dezvoltarea economică a Chinei. O Chină în creștere care respectă regulile internaționale ar fi de interes global”, au afirmat liderii G7 în declarație.
„Nu ne decuplicăm sau ne întoarcem spre interior. În același timp, recunoaștem că reziliența economică necesită de-risc și diversificare. Vom lua măsuri, individual și colectiv, pentru a investi în propria noastră vitalitate economică. Vom reduce dependențele excesive în lanțurile noastre de aprovizionare critice”, au declarat aceștia.
O temă centrală este coerciția economică, unde China a pedepsit o gamă largă de țări – de la Japonia și Australia la Lituania și Coreea de Sud – de-a lungul deceniului, atunci când au apărut dezacorduri politice.
Platformă de coordonare privind coerciția economică
Țările G7 au lansat o nouă „platformă de coordonare privind coerciția economică” pentru „a ne spori evaluarea colectivă, pregătirea, descurajarea și răspunsul la coerciția economică”, potrivit declarației. De asemenea, acestea intenționează să se coordoneze cu alți parteneri pentru a continua activitatea în acest sens.
Apelul comun pentru diverse surse de minerale critice, deși nu a numit China, este considerat în general ca fiind îndreptat împotriva superputerii asiatice care controlează, de exemplu, 70 % din producția mondială de pământuri rare. Țările G7 „susțin un comerț deschis, echitabil, transparent, sigur, diversificat, durabil, trasabil, reglementat și bazat pe piață în ceea ce privește mineralele critice” și „se opun practicilor de distorsionare a pieței și politicilor monopoliste privind mineralele critice”, potrivit declarației.
De asemenea, ei promit să își îndeplinească obiectivul de a mobiliza până la 600 de miliarde de dolari în finanțare pentru infrastructura de calitate prin intermediul Parteneriatului pentru investiții în infrastructura globală, un rival al inițiativei chineze Belt and Road. „Vom mobiliza sectorul privat pentru o acțiune accelerată în acest scop”, au declarat ei.
În cadrul unei întâlniri bilaterale la Hiroshima, premierul britanic Rishi Sunak și președintele francez Emmanuel Macron „au salutat unitatea puternică de intenție la G7 cu privire la … abordarea noastră colectivă față de amenințarea economică reprezentată de China”, a declarat un purtător de cuvânt al biroului lui Sunak.
