Automatizarea se strecoară în instituțiile Uniunii Europene, iar traducătorii se numără printre primele victime. Inteligența artificială a ajuns să fie folosită la Bruxelles. Mașinile de înaltă tehnologie care pot parcurge jargonul eurocratic cu o viteză record au înlocuit sute de traducători care lucrează pentru UE, reducând astfel activitatea unuia dintre cele mai mari și mai vechi departamente din cadrul instituțiilor multi-lingvistice de la Bruxelles.
Iar acesta ar putea fi doar începutul, deoarece noile instrumente de inteligență artificială au potențialul de a înlocui și mai mult oamenii. Traducătorii sunt rotițe esențiale în mașinăria complexă a UE, deoarece fiecare text oficial trebuie tradus în cele 24 de limbi de lucru ale UE înainte de a intra în vigoare. Până acum câțiva ani, această sarcină era îndeplinită doar de oameni. Dar nu mai este cazul.
Sistemul digital de traducere al Comisiei Europene
Cifrele Comisiei Europene, ramura executivă a UE, indică faptul că unitatea sa de traducere s-a redus cu 17% în ultimul deceniu, pe măsură ce a extins utilizarea traducerii automate. Unitatea de traduceri a Comisiei Europene a scăzut cu 17% în ultimul deceniu, în timp ce ponderea traducerilor externalizate către furnizori externi a crescut de la 26% la 37% în aceeași perioadă. Sunt angajați mai puțini traducători pentru a face față unui volum de muncă sporit. Cei care au muncit în UE în domeniul traducerilor nu simt prea multă nostalgie pentru vremurile de odinioară, când petreceau ore întregi răsfoind dicționare prăfuite și bătând la mașină documente voluminoase.
Tehnologia economisește timp, a declarat traducătorul veteran Markus Foti, care conduce în prezent divizia de traducere automată a Comisiei. „Timpul pe care l-aș fi petrecut mergând la biblioteca locală în 1999 sau mai știu eu ce, și căutând paragraful relevant pentru a-l putea tasta, poate fi acum petrecut pentru a traduce efectiv”, a declarat Foti. Dar traducătorii insistă că înlocuirea lor este mult exagerată. Deși meseria se adaptează la inteligența artificială, elementul uman rămâne esențial, spun ei. „Lumea se schimbă, iar traducerea nu poate fi lăsată în urmă. Traducerea automată îi ajută pe traducători, dar nu îi poate înlocui. Întotdeauna este nevoie de o validare de către experți umani”, a declarat Spyridon Pilos, un fost funcționar al Comisiei care a supravegheat introducerea motoarelor de traducere în 2013.
Pe măsură ce noi state membre s-au alăturat clubului la începutul anilor 2000, crescând în cele din urmă numărul limbilor oficiale ale UE la 24, uniunea a dezvoltat instrumente mai eficiente, pe măsură ce producția sa de traduceri a crescut vertiginos. Comisia a fost nevoită să renunțe la vechiul său sistem de traducere, deoarece nu era pregătită să lucreze în limbile noilor membri din Europa de Est. „Acesta era un sistem bazat pe reguli, în care trebuia să creezi dicționare, reguli gramaticale și reguli de transformare. Deci era foarte greoi și necesita multă muncă”, a declarat Dieter Rummel, șeful departamentului de informatică din cadrul unității de traducere a Comisiei. Volumul de muncă al traducătorilor Comisiei a trecut de la aproximativ 2 milioane de pagini în 2013 la 2,5 milioane în 2022, potrivit unui purtător de cuvânt al executivului comunitar.
Mai puține locuri de muncă
Un nou motor bazat pe date a fost lansat în 2013, pentru a fi înlocuit patru ani mai târziu de un sistem de traducere și mai sofisticat, mai performant. Acesta folosește o rețea neuronală artificială, într-o structură care imită neuronii, pentru a prezice o secvență de cuvinte. Aceste instrumente avansate reprezintă un bun raport calitate-preț, deoarece permit unui număr mai mic de angajați să traducă o cantitate tot mai mare de legislație UE. Dar acest lucru a avut un cost uriaș pentru traducătorii înșiși. Personalul permanent din cadrul unității de traducere dedicate a Comisiei, cunoscută în jargonul bruxellez sub numele de DGT, a scăzut de la aproximativ 2 450 de persoane în 2013 la aproximativ 2 000 în 2023, potrivit executivului UE.
În aceeași perioadă, problemele de sănătate mentală și cazurile de epuizare au crescut semnificativ în rândul traducătorilor, potrivit lui Cristiano Sebastiani, care este președintele Renouveau et Démocratie, un sindicat care reprezintă angajații UE. „Acest lucru a fost cauzat de un volum de muncă în creștere și de presiunea de a performa” a spus el. Externalizarea a crescut în ultimul deceniu, de la 26 % din producția totală a DGT în 2013 la 36 % în primul trimestru din 2023. Potrivit propriilor cifre, cheltuielile Comisiei pentru traduceri au crescut de la 26,5 milioane de euro în 2012 la 35,8 milioane de euro în 2023, din cauza unei creșteri bruște a bugetului de externalizare (de la 12,6 milioane de euro în 2012 la 20,4 milioane de euro în 2022).
Între 2012 și 2022, bugetul DGT a crescut de la 26,5 milioane de euro la 37,9 milioane de euro, dar de această creștere au beneficiat în principal serviciile de traducere externe. „Apărarea multilingvismului nu este o bătălie populară pentru că este costisitoare”, a spus Sebastiani. Acesta consideră că reducerea numărului de locuri de muncă în domeniul traducerilor amenință să slăbească multilingvismul UE în beneficiul limbii engleze. Însă Sheila Castilho, care conduce un program de masterat în traduceri la Dublin City University, subliniază că traducătorii specializați în limbi mai puțin răspândite intră mai ușor în Comisie, deoarece există mai puțină concurență în jurul limbilor mai rare. „Studenții irlandezi primesc mereu o mulțime de oferte de la DGT”, a declarat Castilho, adăugând că CE o abordează adesea pentru a-i recomanda studenți, conform Politico .
