Infofinanciar > Lumea la zi > POLITICO: Kievul cere apărare antiaeriană, în timp ce Putin își aduce tacticile din Siria în Ucraina
Lumea la zi

POLITICO: Kievul cere apărare antiaeriană, în timp ce Putin își aduce tacticile din Siria în Ucraina

POLITICO: Kievul cere apărare antiaeriană, în timp ce Putin își aduce tacticile din Siria în Ucraina
Sursă foto: Biziday

Bombardamentul aerian arată apetitul noului comandant pentru victimele civile.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întors la manualul său sângeros și distructiv din Siria cu un baraj de atacuri cu rachete împotriva unor ținte civile din Ucraina luni, intensificând presiunea asupra aliaților occidentali pentru a furniza Kievului apărarea aeriană pe care o caută de mult timp.

Bombardamentele de luni, la orele de vârf, de pe străzile din Kiev, Lviv, Dnipro, Zaporizhzhia și alte regiuni nu au fost o surpriză, având în vedere că Putin își semnalase deja disponibilitatea de a trece la tactici din ce în ce mai brutale prin numirea lui Serghei Surovikin, generalul care a supravegheat forțele rusești din Siria, în mod intermitent, din 2017 până în 2020, în calitate de comandant al efortului său de război în dificultate în Ucraina, potrivit POLITICO.

Într-un discurs ținut luni, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului său de Securitate Națională, Putin a susținut că loviturile au venit ca răspuns la atacul din acest weekend asupra podului Kerch care leagă Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Putin a declarat că Rusia a desfășurat „arme de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune din aer, de pe mare și de pe uscat” pentru a lansa „atacuri masive asupra unor obiective din Ucraina, precum instalații energetice, de comandă militară și de comunicații”. El a adăugat că Rusia va continua să distribuie represalii dacă Ucraina va continua să lovească așa-numitul teritoriu „rusesc”.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că au fost lansate 75 de rachete, dintre care 41 au fost doborâte.
Afirmațiile Moscovei privind atacurile de precizie asupra unor ținte strategice au părut să mascheze faptul că scopul era în mod clar de a ucide civili, deoarece rachetele au lovit cartierul Shevchenkivskyi din inima Kievului în timpul traficului de vârf al dimineții. Fotografiile și filmările realizate de reporteri și de camerele de supraveghere arată mașini în flăcări, un crater lângă un loc de joacă pentru copii din Parcul Shevchenko și un pod pietonal distrus.

Cele două ținte

Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, a declarat pe Telegram că Rusia pare să aibă două ținte în asaltul său: instalațiile energetice din întreaga țară – și ucrainenii care își duc viața de zi cu zi.

„Vor panică și haos”, a spus Zelenskyy, într-o înregistrare video care pare să fi fost filmată cu telefonul său mobil pe străzile Kievului. Atacurile de luni au avut loc într-un moment „special ales pentru a provoca cât mai multe pagube… De ce anume astfel de lovituri? Inamicul vrea să ne fie frică, vrea să îi facă pe oameni să fugă. Dar noi nu putem decât să fugim înainte – și demonstrăm acest lucru pe câmpul de luptă. Așa va fi și în continuare”.

Zelenskyy și-a reînnoit, de asemenea, apelurile către Occident de a dota Ucraina cu apărare aeriană suplimentară. Kievul caută această putere de foc suplimentară de săptămâni întregi, argumentând că Rusia va încerca probabil să pună la pământ infrastructura energetică și industrială a Ucrainei în timpul iernii, și a fost dezamăgit de răspunsul lent.

În tweet-uri, Zelenskyy a declarat că a vorbit cu cancelarul german Olaf Scholz și cu omologul său francez Emmanuel Macron în urma loviturilor asupra capitalei și a altor orașe. Cu Macron, Zelenskyy a spus: „Am discutat despre întărirea apărării noastre aeriene, despre necesitatea unei reacții europene și internaționale dure, precum și despre creșterea presiunii asupra Federației Ruse”.
Aceste discuții privind bateriile de apărare aeriană vor fi acum probabil să se profileze în cadrul Grupului de contact pentru apărare din Ucraina condus de SUA – cunoscut și sub numele de formatul Ramstein – unde înalți oficiali din domeniul apărării din întreaga lume se vor reuni la Bruxelles la sfârșitul acestei săptămâni.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat luni: „Cel mai bun răspuns la teroarea rachetelor rusești este furnizarea de sisteme antiaeriene și antirachetă către Ucraina – protejați cerul deasupra Ucrainei! Acest lucru ne va proteja orașele și poporul nostru. Acest lucru va proteja viitorul Europei. Răul trebuie să fie pedepsit”.

Măcelarul din Siria preia conducerea

Surovikin a fost anunțat abia sâmbătă drept noul comandant rus pentru Ucraina. Generalul în vârstă de 55 de ani, care înainte de promovare a fost însărcinat cu conducerea Districtului Militar Sud al Rusiei și a trupelor rusești din Siria, a fost mult timp o figură infamă, cu reputația de a fi nemilos.

El a fost legat de reprimarea violentă a revoltelor antisovietice din 1990 de la Dușanbe, în Tadjikistan, și ar fi fost încarcerat (înainte de a fi eliberat fără acuzații) după ce soldații aflați sub comanda sa au ucis trei protestatari la Moscova, în timpul loviturii de stat eșuate împotriva președintelui sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov, în august 1991. În 1995, Surovikin a primit o condamnare cu suspendare (care a fost ulterior anulată) pentru participare la comerțul ilegal cu arme. Surovikin a jucat, de asemenea, un rol în cel de-al doilea război cecen al Rusiei, comandând Divizia 42 de pușcași motorizați a Gărzii.

Dar Surovikin este cel mai bine cunoscut – și cel mai temut – pentru că a comandat forțele rusești din Siria, unde Moscova a intervenit pentru a susține regimul lui Bashar al-Assad. Organizația neguvernamentală Human Rights Watch l-a enumerat pe Surovikin ca fiind unul dintre comandanții „care ar putea purta responsabilitatea de comandă” pentru încălcări ale drepturilor omului în timpul ofensivei din 2019-2020 în provincia siriană Idlib, când forțele siriene și rusești au lansat zeci de atacuri aeriene și terestre asupra unor ținte și infrastructuri civile, lovind locuințe, școli, unități sanitare și piețe.

Nu a fost prima dată când forțele rusești au fost acuzate de crime de război în Siria. Trupele de la Kremlin, în colaborare cu sirienii, au întreprins o campanie de bombardare timp de o lună a teritoriului controlat de opoziție din Alep în 2016, ucigând sute de civili, inclusiv 90 de copii, cu lovituri aeriene fără discriminare, muniții cu dispersie și arme incendiare care au lovit ținte civile, inclusiv unități medicale.

Acum, cu forțele rusești pe picior de plecare în Ucraina și cu retorica plină de forță a lui Putin în dezacord cu situația de pe teren în războiul său, Surovikin pare să se întoarcă la vechea sa tactică de a provoca pagube masive asupra civililor în încercarea de a schimba cursul războiului.