Liderii UE au lăsat o mulțime de întrebări fără răspuns vineri, la încheierea summitului de la Praga, amânând pentru întâlniri viitoare deciziile finale privind combaterea prețurilor ridicate ale energiei.
Reuniunea de vineri, care a durat mult mai mult decât se preconiza, reflectând diviziunile profunde dintre țări cu privire la cea mai bună modalitate de a reduce costurile energiei, nu a înregistrat niciun progres concret în ceea ce privește o serie de propuneri, inclusiv un controversat plafon al prețului la gaze.
Potrivit POLITICO, deși, din punct de vedere tehnic, summitul a fost o reuniune informală,
ceea ce înseamnă că liderii puteau încheia doar acorduri de principiu, discordia continuă în domeniul energiei a subliniat amploarea provocării cu care se confruntă liderii europeni.
Iar în condițiile în care Rusia nu face decât să escaladeze războiul din Ucraina, factorii care determină creșterea prețurilor nu dau semne de diminuare.
O întâlnire „fără presiuni”
Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezidat reuniunea, a apărat activitatea desfășurată, calificând drept „utilă” organizarea de reuniuni informale fără presiunea de a lua decizii. Acest lucru le permite liderilor, a spus el, să sesizeze „care sunt diferitele opinii, diferitele sensibilități”.
Cu toate acestea, până acum, singurul acord pare să fie acela că trebuie să găsească un acord. „Există o voință comună pentru o abordare comună”, a spus Michel. „Avem nevoie de o cooperare solidă la nivelul UE”. În ciuda acestui fapt, nimeni nu poate cădea de acord asupra a ceea ce ar trebui să fie această „abordare comună”.
Blocajul pune un accent intens pe summitul oficial al liderilor UE din 20 și 21 octombrie. Comisia Europeană a confirmat că va prezenta mai multe propuneri înainte de reuniune, lăsând statele membre să se lupte pentru influență.
Unele țări doresc să ramburseze populației plățile pentru gazele care depășesc un anumit preț. Altele vor să limiteze pur și simplu prețul pe care țările UE l-ar putea plăti pentru achizițiile de gaze. Altele au căutat o combinație a acestor idei.
Scholz acuzat de sugrumarea pieței libere
Au existat, de asemenea, discuții intense cu privire la oportunitatea de a crește datoria comună a UE pentru a acoperi costurile energetice în continuă creștere ale populației.
Dar cancelarul german Olaf Scholz a respins această idee în cadrul unei conferințe de presă vineri după-amiază, insistând că fondurile anterioare ale UE pentru redresarea în caz de pandemie ar putea fi redirecționate.
Respingerea lui Scholz îi va nemulțumi probabil pe cei care sunt deja frustrați de decizia Berlinului de a dezvălui un fond de 200 de miliarde de euro pentru subvenționarea facturilor la energie, care au crescut vertiginos.
Unele state membre ale UE s-au plâns că această măsură reprezintă un ajutor de stat subtil mascat, care destabilizează piața unică a blocului comunitar și lasă în urmă țările mai sărace.
Fără a menționa direct Germania, premierul ceh Petr Fiala, a cărui țară deține președinția rotativă a UE și care a găzduit reuniunea, a lansat un avertisment.„Trebuie să respectăm normele privind ajutoarele de stat”, a declarat el. „Nu putem avea doar soluții naționale. Avem nevoie de soluții europene”.
În mod similar, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ea însăși politician german, a declarat: „Trebuie să păstrăm piața noastră unică împreună și să evităm fragmentarea”.
Scholz a subliniat în repetate rânduri că cele 200 de miliarde de euro se vor întinde pe parcursul următorilor doi ani, argumentând că acest lucru înseamnă că suma nu este mai mare decât ceea ce fac alte țări precum Franța.
Macron nu vrea conductă nouă către Peninsula Iberică
Apoi, a existat o dispută tot mai aprinsă între Germania și Franța în legătură cu conducta MidCat, care ar contribui la livrarea de gaze din Peninsula Iberică prin Franța către Germania și dincolo de aceasta.
Franța s-a opus proiectului, susținând că ar dura prea mult timp pentru a atenua criza actuală și ar perpetua dependența de combustibilii fosili. Germania nu este de acord cu calendarul și susține că ar putea contribui la ameliorarea crizei energetice din Europa.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost evaziv la conferința sa de presă când a fost întrebat dacă discuțiile dintre Franța și Germania s-au îmbunătățit până la finalul summitului.
Rolul Franței, a spus el, este de a „unifica punctele de vedere opuse atunci când există tensiuni”, o referire la criticile privind fondul de 200 de miliarde de euro al Germaniei.
„În ceea ce privește MidCat, este vorba despre o conductă între Franța și Spania care trece prin Pirinei”, a adăugat el, prezentând decizia ca fiind una de mediu. „Deci nu este un dezacord între Franța și Germania”.
Ajutor nou pentru Ucraina
Înainte ca liderii să ajungă la aceste dezacorduri aprinse, ei au trebuit să abordeze și un alt subiect tensionat: Ucraina.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat din nou liderilor prin videoconferință, a doua oară în două zile, după ce joi a apărut în fața unei liste mai largi de lideri europeni.
El i-a îndemnat pe lideri, din nou, să aloce mai multe arme Ucrainei, un subiect delicat pentru țările UE, precum Germania și Franța, care se confruntă cu presiuni pentru a-și spori livrările de arme.
„Înțeleg, cu toții am prefera să cheltuim banii pe care îi cheltuim pe armament pe obiective complet diferite – obiective pașnice, nevoi sociale”, a spus el. „Dar cine și ce va putea să protejeze astfel de obiective și astfel de nevoi?”.
Vorbind după summit, Michel a subliniat sprijinul UE pentru Ucraina. Dar au existat puține detalii despre un plan al UE de a-și intensifica ajutorul pentru Kiev.
Von der Leyen a indicat că UE trebuie să își sporească sprijinul financiar. Subiectul reprezintă un alt punct de tensiune în cadrul UE, în condițiile în care țările se ceartă cu privire la modul de structurare a ajutorului financiar de 9 miliarde de euro pe care blocul comunitar l-a promis Ucrainei.
„Va trebui să stabilim o abordare foarte structurată”, a spus ea, subliniind nevoia de „predictibilitate – predictibilitatea finanțării”.
