Infofinanciar > Lumea la zi > POLITICO: Mișcările Rusiei în Africa forțează Europa să se gândească din nou la Etiopia
Lumea la zi

POLITICO: Mișcările Rusiei în Africa forțează Europa să se gândească din nou la Etiopia

POLITICO: Mișcările Rusiei în Africa forțează Europa să se gândească din nou la Etiopia
sursa 45north.ro

Apropierile Rusiei în Africa i-au făcut pe oficialii europeni să fie îngrijorați de ritmul prudent al UE de a reangaja guvernul etiopian, în ciuda acuzațiilor de crime de război și de epurare etnică.

Prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed a fost cândva un îndrăgit al Occidentului și salutat ca un reformator, câștigând chiar Premiul Nobel pentru Pace 2019, dar a fost criticat mai recent pentru că a ordonat uciderea sistematică a civililor din regiunea Tigray în timpul unui război civil. Prin urmare, UE a fost reticentă în a relua sprijinul financiar deplin pentru regimul lui Ahmed, în ciuda negocierilor de pace timide din țară. Însă mai mulți diplomați UE din statele membre mai mari ale blocului susțin că prezența tot mai mare a Rusiei în Etiopia a făcut dificilă menținerea standardelor stricte ale UE în această țară – și spun că țări precum Italia, Germania, Franța și Olanda fac presiuni pentru a acorda mai multe fonduri guvernului țării. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost chiar miercuri la Addis Abeba, promițând sprijin și acuzând puterile occidentale că păstrează o mentalitate colonială în regiune.

„Există temeri că Rusia ar putea profita de deteriorarea legăturilor cu Addis și cu partenerii săi occidentali”, a declarat William Davison, analist principal pentru Etiopia la International Crisis Group.

„Așadar, există o dorință generală în unele țări de stabilitate cu un aliat relativ important, peste preocupările umanitare, cum ar fi răspunderea pentru crimele de război.” Având în vedere acest lucru, Comisia Europeană a autorizat recent o finanțare umanitară de 81,5 milioane de euro pentru proiecte de educație și sănătate – dar a precizat că proiectele vor avea loc „în afara structurilor guvernamentale”, a declarat o purtătoare de cuvânt. O potențială finanțare de 1 miliard de euro din partea UE pentru Etiopia, întreruptă pe fondul războiului, ar putea fi deblocată în anii următori, după ce vor fi respectate condiții stricte precum retragerea trupelor străine și o încetare permanentă a focului.

„Există o deschidere pentru a se angaja pe baza progreselor și preocupări reale cu privire la faptul că China și Rusia vor umple orice goluri”, a declarat un diplomat familiarizat cu această chestiune. „Dar, în același timp, nu putem să ne aruncăm pur și simplu normele și valorile”. Acest calcul constant evidențiază provocarea mai amplă care îi frământă pe factorii de decizie europeni: Cum să își urmărească obiectivul declarat de a promova valorile europene în Africa, ceea ce înseamnă uneori reținerea fondurilor, în timp ce Kremlinul face progrese în timp ce dă vina pe Occident pentru provocările Africii și oferă acorduri fără obligații. Sau, mai rău, lăsând Moscova să înarmeze beligeranți în state fragile și să le dea putere criminalilor de război.

Când să aprobăm banii

În martie, guvernul etiopian a declarat un armistițiu în conflictul care s-a soldat deja cu zeci de mii de morți și milioane de persoane strămutate sau în pragul foametei. Negocierile de pace cu liderii din Tigray sunt stabilite provizoriu pentru luna august. Dar Comisia a declarat că nu s-au obținut suficiente rezultate pentru a relua sprijinul financiar bugetar care a fost suspendat după izbucnirea războiului în noiembrie 2020.

„Deși au existat unele progrese în Etiopia … există încă o nevoie urgentă de a restabili serviciile de bază în Tigray, cum ar fi accesul la combustibil, energie, bănci, comunicații”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei.

Spre deosebire de Europa, Banca Mondială a început să întindă o mână de ajutor premierului Ahmed. În aprilie, banca a anunțat un grant de 300 de milioane de dolari pentru reconstrucția regiunilor devastate de război, inclusiv Tigray, care rămâne sub o blocadă militară care continuă să provoace suferințe pentru milioane de civili. Mehari Taddele Maru, economist politic la Institutul Universitar European din Florența, a declarat că planul Băncii Mondiale a fost „pripit și nu a fost bine gândit” și că „unge mașina de război”. „Orice stat membru al UE care sprijină finanțarea Băncii Mondiale sau care dorește ca lucrurile să rămână la fel ca de obicei, ignoră un posibil genocid, este ridicol”, a spus el. „Acest lucru nu va duce la o pace durabilă, ci ar putea provoca o fragmentare și mai mare”.

Ministrul de stat al Finanțelor din Etiopia, Eyob Tekalign Tolina, a respins, prin intermediul unui mesaj text, îngrijorările legate de planul de reconstrucție finanțat de Banca Mondială, afirmând că acesta este „ambițios, critic și urgent” și că va reconstrui școlile și serviciile de sănătate. Ministrul a aruncat apoi vina pe Tigray: „În loc să răspundă din toată inima (la armistițiu), liderii din Tigray bat tobele de război. (…) Acest grup este incapabil să gestioneze pacea, ei prosperă din cauza conflictului”. Retorica reflectă poziția dificilă cu care se confruntă Bruxelles-ul. Etiopia nu este un teren stabil pentru discuții de pace durabile. Dar pacea este necesară pentru a reconstrui și consolida relațiile cu un aliat regional cheie.

Legăturile Etiopiei cu Rusia, care au inclus cândva și sprijinul Uniunii Sovietice, sunt mai degrabă legate de securitate decât o încercare de a intra pe deplin în orbita Moscovei. Rusia nu poate concura cu buzunarele adânci ale Chinei și cu „diplomația carnetului de cecuri””. China, de exemplu, a construit sediul Uniunii Africane din Addis Abeba. Este, de asemenea, un investitor străin major în Etiopia.

O pace fragilă

Tensiuni fierbinți persistă în întreaga Etiopie, o țară cu 120 de milioane de locuitori din peste 90 de grupuri etnice. Există temeri că Etiopia s-ar putea scinda, în timp ce Addis Abeba încearcă să consolideze puterea prin intermediul unui model centralizat de guvernare. Chiar și cu infuzia recentă de fonduri de dezvoltare, incertitudinea economică planează asupra țării, care se confruntă cu o criză economică după un deceniu de creștere. Și există teama că, acă economia se prăbușește, vor exista repercusiuni în materie de securitate și migrație resimțite nu doar în Africa, ci și în Europa.

La începutul acestui an, Etiopia a cerut Fondului Monetar Internațional să își restructureze o parte din datorie, ca parte a unei inițiative menite să ajute țările să se descurce cu consecințele pandemiei. Însă criticii susțin că problemele financiare ale Etiopiei sunt legate de războiul costisitor din Tigray. Țările UE par să fi adoptat o abordare variată față de Etiopia. Franța, de exemplu, a tăiat un împrumut militar de 85 de milioane de euro către Etiopia în august 2021. Cu toate acestea, în luna mai a anului următor, Italia a anunțat că a încheiat un acord cu guvernul etiopian care includea un „împrumut preferențial” de 22 de milioane de euro pentru întreprinderi comerciale în regiuni, inclusiv Tigray.

La nivelul UE, blocul nu a manifestat întotdeauna o poziție unitară. Cel mai înalt diplomat de la Bruxelles, Josep Borrell, i-a certat pe membri pentru că anul trecut nu au reușit să ajungă la un acord privind sancțiunile legate de război. Un diplomat a declarat că acest lucru a ilustrat opiniile divergente cu privire la modul în care se poate promova cel mai bine pacea în Etiopia. Un purtător de cuvânt al reprezentantului permanent al Franței la UE a declarat că abordarea țării față de Etiopia este în conformitate cu poziția mai largă a UE, potrivit căreia este prea devreme pentru a normaliza complet relațiile cu guvernul lui Ahmed. Reprezentanții permanenți pe lângă UE pentru Germania, Olanda și Italia fie au refuzat să comenteze în mod oficial, fie nu au răspuns.

Eradicare a sărăciei

O purtătoare de cuvânt a Băncii Mondiale a declarat că fondurile pentru Etiopia vor contribui la îndeplinirea obiectivului de eradicare a sărăciei extreme în această țară. În timp ce SUA exercită cea mai mare putere în cadrul organizației, care acordă fonduri în principal națiunilor în curs de dezvoltare și ONG-urilor, mai multe țări europene, printre care Germania, Franța și Italia, au, de asemenea, un cuvânt important de spus în conducerea băncii.

„Acest lucru nu poate fi realizat fără a aborda fragilitatea, conflictele și violența”, a declarat ea într-o declarație scrisă.

Femeile din Tigray, o rețea de apărare online, a declarat că este „periculos” să se normalizeze în continuare relațiile cu guvernul etiopian, calificând subvenția acordată de Banca Mondială drept „extrem de iresponsabilă”. Aceasta a menționat că a se baza pe guvernul federal sau pe ONG-urile pro-guvernamentale ca parteneri de dezvoltare, în special pentru proiectele de reducere a violenței de gen, va fi „inutil și riscă să prelungească devastarea în curs de desfășurare”.

În ciuda unor semne de progres, continuă să apară rapoarte privind crime de război de ambele părți ale războiului.

În aprilie, Human Rights Watch și Amnesty International au prezentat în detaliu campania de epurare etnică a guvernului etiopian, desfășurată prin crime împotriva umanității și crime de război în vestul Tigray. Amnesty a raportat, de asemenea, în februarie, că forțele Tigray au comis crime, violuri și jafuri în primele etape ale războiului.

Maru, economistul politic, a declarat că elementele fundamentale care au declanșat războiul, inclusiv tensiunile legate de constituție și de „modelul etno-federalist” al acesteia, trebuie rezolvate prin dialog și printr-un proces de reconciliere adecvat.