Ungaria și Polonia continuă să se afle pe o pantă descendentă, potrivit documentului Global State of Democracy.
Democrația în Ungaria și Polonia continuă să regreseze, dar Moldova este un „punct luminos” în Europa, potrivit unui nou raport publicat miercuri dimineață.
Moldova, care se învecinează cu Ucraina, se confruntă cu perspectiva unei crize economice și politice grave, în condițiile în care Rusia reduce drastic livrările de gaze pentru a pedepsi țara pentru poziția sa proeuropeană – dar cu toate acestea, democrația este în creștere.
Deși corupția rămâne o provocare cheie, potrivit raportului consultat de Politico, Moldova se află acum printre primele 25% dintre țările la nivel mondial în domenii precum drepturile sociale și egalitatea sau integritatea mass-media.
Moldova, o țară care respectă drepturile și libertățile cetățenilor
În general, însă, democrațiile din întreaga lume sunt în retragere, în timp ce regimurile autoritare devin tot mai represive, pe măsură ce o nouă criză economică globală se declanșează, se arată în raportul „Starea globală a democrației”, publicat de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA).
Calitatea democrației stagnează la scară largă, se arată în raport, iar Ungaria și Polonia, membre ale UE, se numără printre țările care suferă de un „tip de eroziune democratică acută și deliberată”, potrivit IDEA.
În același timp, regimurile autocratice devin tot mai totalitare, în special atunci când vine vorba de alegeri curate sau de eficiența parlamentului.
Dictaturile devin din ce în ce mai puternice
În raport se precizează că „în ultimii șase ani, numărul țărilor care se îndreaptă spre autoritarism este mai mult decât dublu față de numărul celor care se îndreaptă spre democrație”, adăugând că, „la sfârșitul anului 2021, aproape o treime din cele 173 de țări evaluate de International IDEA se confruntă cu scăderi în cel puțin un subatribut al democrației”.
Constatările IDEA, o organizație interguvernamentală cu sediul la Stockholm, se bazează pe o analiză a 173 de țări și a tendințelor lor democratice.
„Chiar și democrațiile cu performanțe ridicate, majoritatea situate în Europa, văd cum calitatea lor se deteriorează și majoritatea nu au făcut niciun progres în ceea ce privește asigurarea unei democrații mai bune, mai capabile să ofere mai multe beneficii oamenilor din 1990 încoace”, a declarat Kevin Casas-Zamora, secretarul general al IDEA, pentru POLITICO. El a adăugat că aceasta este o tendință generală, dar deosebit de vizibilă în Europa.
Raportul vine într-un moment în care țări din întreaga lume se confruntă cu multiple crize. Economiile lor încă suferă de pe urma consecințelor pandemiei COVID-19, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina provoacă o criză energetică care vine alături de o creștere severă a costului vieții și o recesiune globală iminentă.
Casas-Zamora a declarat că agresiunea Rusiei a atras „atenția asupra importanței păstrării democrației”, adăugând că „ne dăm seama, într-un fel, că lipsa democrației este o problemă pentru pacea globală”.
În lumina agresiunii Rusiei, puterile occidentale s-au raliat valorilor într-un mod fără precedent, a spus el, iar războiul a atras atenția și asupra celor care se află „în prima linie a luptei”.
El a evidențiat în mod special Moldova ca fiind o țară care este văzută ca un „punct luminos” în ceea ce privește progresul democratic.
Cu toate acestea, perspectivele mai largi pentru viitor sunt mai puțin pozitive, a spus Casas-Zamora. El a concluzionat că criza economică rezultată din războiul din Ucraina este genul de eveniment de unde vine presiunea asupra democrațiilor. „Impresia mea este că următorii câțiva ani vor fi foarte dificili pentru democrații din cauza efectelor politice care decurg din criza economică”, a spus el.
