În contextul în care Rusia este în curs de redeschidere a bazelor din epoca sovietică din regiune și China se arată, de asemenea, este interesată de Arctica, NATO trebuie să își sporească prezența militară în Arctica.
Alianța militară occidentală NATO trebuie să își sporească rolul în regiunea din jurul Polului Nord, având în vedere recentele activități militare ale Rusiei în această zonă, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„NATO trebuie să își sporească prezența în Arctica„, a declarat Stoltenberg pentru publicația germană Welt am Sonntag.
Mișcări rusești
Moscova este în curs de redeschidere a unor baze din epoca sovietică și de amplasare în regiunea arctică a unor arme noi, de ultimă generație, cum ar fi rachetele hipersonice.
Zona arctică este împărțită între o serie de țări, printre care SUA, Danemarca, Finlanda, Islanda, Canada, Norvegia, Suedia și Rusia.
China are și ea ochii pe acest teritoriu, numindu-se „stat apropiat de zona arctică” și căutând modalități de a-și extinde accesul din motive economice și de altă natură.
Washingtonul a anunțat că intenționează să înființeze un nou post de ambasador general axat pe zona arctică. Decizia vine pe fondul unor relații neobișnuit de tensionate între Washington și Moscova din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a fost luată în urma unor consultări cu legislatori americani, printre alții.
Americanii forează din nou în zona arctică
Guvernul american a decis să acorde permisul final pentru derularea operaţiunilor de foraj submarin executate de compania Shell în largul coastelor statului Alaska.
Până acum Shell a beneficiat de un acord provizoriu pentru executarea primelor secţiuni de foraj din cele două puţuri din zona arctică, dar reprezentanţii Washingtonului au apreciat că nu există niciun pericol major în continuarea operaţiunilor, arata BBC.
Operaţiunile Shell din zona arctică controlată de Statele Unite au reprezentant un măr al discordiei între ecologişti şi guvernul federal.
Reprezentanţii mişcărilor ecologiste acuza compania şi oficialii de la Washington de deschiderea unei adevărate Cutii a Pandorei din punct de vedere al politicii de mediu.
În acelaşi timp, oficialii americani susţin că au verificat constant acţiunile Shell în zonă şi aceste se dovedesc extrem de sigure.
Inclusiv compania olandeză a ţinut să sublinieze interesul acordat pentru siguranţa explotarilor în această zonă.
„Am rămas dedicaţi operaţiunilor sigure din punct de vedere al mediului înconjurător şi suntem decişi să evaluăm în continuare ceea ce ar putea reprezenta principala resursă naţională de energie”, a explicat un purtător de cuvânt al companiei.
Rezerva arctică
Pentru a obţine undă verde la foraje, Shell a fost nevoită să repare o parte din echipamentul folosit la operaţiunile derulate anterior.
Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când companiei i se permite să îşi reia activitatea în zona arctică, după ce a investit deja peste 7 miliarde de dolari în acest proiect.
Estimările geologilor arată că subsolul din regiunea arctică ar putea adăposti 20% din rezervele de petrol şi gaze ale Terrei, ceea ce stârneşte noi nelinişti din partea grupurilor de ecologişti din lumea întreagă.
În ciuda riscurilor pentru mediul înconjurător, Shell considera că poate extrage în siguranţă petrolul din straturile de mare adâncime, argumentând şi că, în deceniile următoare, se va înregistra o creştere din ce în ce mai mare de energie pe glob.
Întreaga regiune arctică este supusă unui val de revendicări teritoriale: Rusia, Danemarca, Norvegia, Canada şi Statele Unite având pretenţii de control asupra unor zone întinse din jurul Polului Nord.
