Inversarea pierderii biodiversității până în 2030 necesită investiții masive, iar criticii spun că țările bogate nu fac față. În timp ce negociatorii se pregătesc pentru summitul global COP15 care va avea loc la Montreal în decembrie, mulți se tem că liderii mondiali, concentrați pe războiul din Ucraina, vor irosi ocazia de a încheia un nou acord global pentru a opri și inversa pierderea biodiversității la nivel mondial până în 2030.
Miza este deosebit de mare în acest an, după ce țările nu au reușit să atingă pe deplin niciunul dintre obiectivele de protecție a naturii pe care le-au stabilit într-un acord global anterior, în 2010, care a expirat în 2020.
Războiul din Ucraina distrage atenția de la criza biodiversității
Însă invazia Rusiei în Ucraina – și consecințele acesteia asupra prețurilor la energie și a securității alimentare globale – distrage atenția de la criza biodiversității și diminuează disponibilitatea guvernelor de a mobiliza mai mulți bani pentru conservarea biodiversității, au declarat pentru POLITICO cinci negociatori europeni.
„Este o negociere foarte dificilă”, a declarat un oficial dintr-o țară europeană sub rezerva anonimatului. „Războiul din Ucraina are un impact asupra negocierii, în sensul că captează atenția la cel mai înalt nivel politic”.
Țările în curs de dezvoltare, inclusiv Brazilia, unde biodiversitatea bogată este esențială pentru stocarea unor cantități masive de CO2, insistă asupra faptului că țările bogate trebuie să își majoreze masiv angajamentele de cheltuieli.
Dar diferența dintre ceea ce este necesar și ceea ce sunt dispuse să cheltuiască țările bogate îi pregătește pe negociatori pentru discuții deosebit de spinoase în decembrie.
„Chestiunea banilor va fi dificilă”, în special pentru că „contextul geopolitic afectează capacitatea guvernelor de a mobiliza resurse”, a declarat un al doilea negociator european, menționând că unele țări au „deturnat [finanțarea] ajutorului internațional către apărare”.
Găsirea de bani pentru biodiversitate
Un grup de țări în curs de dezvoltare, condus de Brazilia, face presiuni asupra țărilor dezvoltate pentru a contribui anual cu 100 de miliarde de dolari la finanțarea internațională a biodiversității – o creștere uriașă față de cele 6 miliarde de dolari pe an din prezent.
Aceasta este o cerere nerealistă, au declarat pentru POLITICO șase negociatori din diferite țări europene, unul dintre ei afirmând că dublarea cifrei actuale de 6 miliarde de dolari ar fi deja „o realizare bună”.
Un raport al Institutului Paulson a estimat că inversarea pierderii biodiversității până în 2030 va necesita o investiție medie de 711 miliarde de dolari în fiecare an. În 2019, investițiile globale în conservarea biodiversității s-au ridicat la o valoare cuprinsă între 124 și 143 de miliarde de dolari.
„Vedem că țările din Nordul global au unele dificultăți”, a declarat un negociator dintr-o țară africană, referindu-se la impactul războiului din Ucraina asupra dorinței țărilor de a promite mai mulți bani pentru biodiversitate înainte de summitul de la Montreal.
Pandemia de COVID încă are ecouri în economie
Negociatorul a precizat că țările africane au, de asemenea, puțini bani de rezervă, deoarece încă se resimt de pe urma impactului economic al pandemiei COVID-19 și acum se confruntă cu efectele „foarte tangibile” ale creșterii prețurilor la grâu cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.
Negociatorii europeni insistă ca banii să circule dinspre Nordul global către Sudul global pentru proiecte concrete de biodiversitate și spun că și alte instituții financiare, precum băncile multilaterale de dezvoltare, vor trebui să își intensifice contribuțiile.
„Suntem cu toții provocați de război, dar CDB [Convenția privind diversitatea biologică] și alte negocieri ale ONU sunt și mai importante în vremuri de război pentru a arăta că multilateralismul funcționează”, a declarat un alt negociator european.
Ce își propune UE
De asemenea, UE a sprijinit un plan în 10 puncte pentru finanțarea biodiversității – publicat în septembrie și condus de Ecuador, Gabon, Maldive și Regatul Unit – pentru a stimula investițiile în eforturile în domeniul biodiversității.
Planul subliniază necesitatea eliminării treptate a subvențiilor dăunătoare pentru mediu – care, potrivit OCDE, se ridică la o valoare estimată la 500 de miliarde de dolari pe an la nivel mondial – și invită filantropia și sectorul privat să contribuie.
Planul este o încercare de „reformulare a conversației” înaintea COP15 și evită stabilirea unor obiective specifice pentru obiective de finanțare mai ambițioase, pentru a gestiona așteptările, potrivit celui de-al doilea negociator european citat mai sus.
Luna trecută, UE și-a reiterat angajamentul de a-și dubla finanțarea externă pentru biodiversitate la 7 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Germania a declarat că își va dubla ajutorul internațional pentru biodiversitate la 1,5 miliarde de euro pe an începând din 2025, în timp ce Regatul Unit a declarat că va cheltui „cel puțin” 3 miliarde de lire sterline din finanțarea internațională pentru climă pentru conservarea și restaurarea naturii.
Franța s-a angajat anul trecut ca 30% din finanțarea sa internațională pentru climă să fie benefică pentru biodiversitate până în 2030, în timp ce Canada a declarat că își va dubla finanțarea internațională pentru climă de la 2,65 miliarde de dolari canadieni la 5,3 miliarde de dolari canadieni până în 2026 și se va asigura că va oferi „beneficii comune pentru biodiversitate”.
Unele țări în curs de dezvoltare spun că acest lucru nu este nici pe departe suficient pentru a face față provocării de a inversa pierderea biodiversității și că războiul nu ar trebui să permită țărilor bogate să scape de probleme.
„Războiul din Ucraina a înrăutățit situația… dar chiar și înainte de război, erau foarte zgârciți [în ceea ce privește mobilizarea resurselor]”, a declarat un negociator dintr-o țară din America Latină.