Politico, cea mai relevantă publicație cu surse de la Bruxelles, ne face un „tur” pe la masa lobbyiștilor din Uniunea Europeană care încearcă să reducă emisiile blocului. Totodată, vorbește și de cealaltă tabără a lobbyiștilor, care vor să influențeze parlamentarii europeni în a amâna sau modifica termenii acestor schimbări.
Un blitz de lobby în industrie a ajutat să deraieze un vot cheie privind clima în Parlamentul European săptămâna aceasta, potrivit parlamentarilor de centru și de stânga.
Miercuri, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta s-a alăturat altor facțiuni conservatoare pentru a susține o serie de amendamente favorabile industriei la reforma Parlamentului asupra pieței de carbon a UE, determinând socialiștii și democrații de centru-stânga să omoare textul final.
Votul, care a declanșat o reacție în lanț care s-a încheiat cu trei părți ale pachetului UE privind schimbările climatice care au fost trimise înapoi în comisie pentru reformulare, a marcat un regres pentru eforturile blocului de a-și reduce emisiile.
Întârzierea rezultată poate fi scurtă – europarlamentarii vizează o reluare în două săptămâni – dar adoptarea amendamentelor menite să acorde mai multă latitudine celor mai murdare sectoare ale Europei a arătat că o majoritate restrânsă a parlamentarilor sunt în favoarea unei abordări conservatoare a acțiunii climatice.
În lumea lobbyiștilor
Deputații europeni care au susținut ținte mai ambițioase au spus că lobby-ul intens din partea industriei grele a fost parțial de vină, mulți descriind că au fost inundați de mesaje în săptămânile premergătoare votului.
Centrul-dreapta a răspuns că ascultarea industriei este o parte cheie a procesului legislativ.
Mohammed Chahim, vicepreședintele S&D și parlamentar responsabil cu elaborarea poziției Parlamentului cu privire la introducerea unei taxe la frontiera pe carbon, a declarat în ultimele zile că nu a putut nici măcar să meargă pe coridoarele instituției fără să fie abordat de lobbyiști.
„Îmi petrec foarte mult timp contracarând informațiile din hol”, a adăugat el. „Așa s-a întâmplat în ultimele săptămâni – fiecare element al înțelegerii a fost atacat, iar în întâlnirile mele de grup și în întâlnirile individuale, trebuia să contra-atac vechile argumente.”
Lupta de mediu și interesele industriei
O decizie a comisiei de mediu din luna mai de a impune restricții dure creditelor pe piața liberă a carbonului a declanșat o furtună de lobby din partea industriei care au ajuns să se bazeze pe ele.
În prezent, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE acoperă aproximativ 11.000 de centrale electrice și fabrici industriale consumatoare de energie – în sectoare precum oțel, ciment sau ceramică – precum și unele zboruri, împreună responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile blocului.
ETS funcționează în general ca un sistem de limitare și tranzacționare: emițătorii trebuie să cumpere un credit pentru fiecare tonă de dioxid de carbon pe care o emit. Creditele pot fi tranzacționate, iar cantitatea totală disponibilă pe piață este redusă treptat, ceea ce, la rândul său, limitează emisiile.
Dar pentru a proteja industria grea a Europei împotriva concurenței din partea țărilor fără prețul carbonului, aceste sectoare mari consumatoare de energie primesc în prezent majoritatea creditelor lor gratuit – de fapt, o subvenție pentru poluare. Și pe măsură ce emisiile din sectorul energetic, care nu primește credite gratuite, au scăzut, emisiile industriale au rămas în mare parte constante în ultimul deceniu.
Lupta pentru emisii gratuite
Întrucât UE intenționează să introducă o taxă la frontiera de carbon pentru a face față problemei concurenței – impozitarea importurilor din țări fără prețul carbonului – ea vrea să elimine treptat aceste ajutoare gratuite, deoarece păstrarea lor ar putea încălca regulile Organizației Mondiale a Comerțului.
Dar o mare parte din industria grea din Europa ar prefera să păstreze permisele gratuite cât mai mult timp posibil; Asociația europeană a oțelului Eurofer a susținut că o eliminare rapidă ar pune în pericol tranziția ecologică a sectorului, deoarece companiile ar avea mai puțini bani de investit după ce vor cheltui mai mult pe credite de carbon.
Pascal Canfin, un centrist francez care prezidează comisia de mediu, a vorbit în ultimele zile despre un „tsunami de lobby” și a subliniat că Eurofer încearcă să reducă legislația.
„În spatele discursurilor care sunt foarte favorabile acțiunii climatice, atunci când vine vorba de a intra în partea grea a schimbării regulilor jocului, unele companii… lansează o ofensivă împotriva climei”, a scris el într-un articol de opinie Le Monde.
Axel Eggert, directorul Eurofer, a spus că acuzația este „un nonsens complet”, adăugând că asociația a semnat un obiectiv de reducere a emisiilor de 55 la sută.
Interesele care guvernează politica: pe primul loc banii, după natura
Canfin a remarcat că au existat și unele companii – deși mai puține – care făceau lobby pentru obiective ambițioase. Dar InfluenceMap nonprofit a constatat că în mare parte grupurile și firmele s-au opus unei renunțări mai rapide a creditelor gratuite care s-au întâlnit cu deputații europeni.
Gigantul german Thyssenkrupp a avut șapte întâlniri cu deputați cheie care lucrează la propunerea ETS, inclusiv cinci cu parlamentarul principal al PPE, Peter Liese; Eurofer și Federația Industriei Germane au avut fiecare câte șase întâlniri cu Liese, conform compilației InfluenceMap de înregistrări ale europarlamentarilor, văzute de POLITICO.
HydrogenEurope, care sprijină o eliminare mai rapidă, a participat la cinci întâlniri, inclusiv două cu Liese.
Liese a respins argumentele potrivit cărora votul a fost influențat semnificativ de lobby-ul din industrie.
„Desigur, a existat lobby, dar din toate părțile, și asta este legitim”, a spus el. „E normal. Nu ar trebui să mai ascultăm deloc vocile din industrie? Tot ce spun ONG-urile este corect și tot ceea ce spun reprezentanții industriei este greșit?”
Este un război unde nu există echilibru al forțelor
Colegul său din PPE, Daniel Caspary, care a organizat o întâlnire cu Thyssenkrupp cu câteva zile înainte de vot, a declarat că eliminarea mai rapidă a creditelor gratuite de către S&D ar împiedica firma să-și finanțeze tranziția către producția de oțel cu emisii scăzute de carbon. El a mai spus că au existat o mulțime de activități de lobby din partea grupurilor verzi.
„De ce i-am invitat? Îi cunosc, știu care sunt interesele lor, știu cine îi plătește, știu ce vor, sunt foarte transparenți”, a spus el despre Thyssenkrupp. „Toate acele ONG-uri, de multe ori nu știi cine e în spatele lor”.
Dar parlamentarul Verzilor, Michael Bloss, care a descris efortul de lobby ca fiind „mai influent decât se aștepta”, a spus că nu este corect să le echivalăm pe cele două.
„Desigur, și ONG-urile și-au trimis pozițiile”, a spus el. „Dar industria – banii pe care îi investesc în asta, ONG-urile nu pot ține pasul.”
