Vorbind cu reporterii care călătoresc cu el la summitul G20 din Bali, Rishi Sunak a avut un discurs mai blând cu privire la Beijing și a refuzat de două ori să susțină planurile predecesoarei sale, Liz Truss. Viziunile lui Truss ar presupune ridicarea statutului Chinei la cel de „amenințare” într-o viitoare reîmprospătare a priorităților externe și de apărare ale guvernului britanic.
Versiunea originală a revizuirii integrate a Regatului Unit, publicată anul trecut, descrie China doar ca pe un „concurent sistemic”. Întrebat dacă va merge mai departe cu planul lui Truss de a întări poziția Regatului Unit, Rishi Sunak s-a referit inițial la China ca la o „amenințare sistemică”, înainte de a se corecta în grabă.
„Punctul meu de vedere cu privire la China este direct”, a spus premierul britanic. „Cred că China reprezintă fără echivoc o amenințare sistemică – mă rog, o provocare sistemică – la adresa valorilor și intereselor noastre și este, fără îndoială, cea mai mare amenințare statală la adresa securității noastre economice, permiteți-mi să o spun așa. Acesta este modul în care gândesc despre China” a precizat premierul britanic, conform politico.com.
Ulterior, el a mai adăugat: „Dar cred, de asemenea, că China este un pion incontestabil al economiei globale și că nu vom putea rezolva provocările globale comune, cum ar fi schimbările climatice sau sănătatea publică sau, într-adevăr, să ne ocupăm efectiv de Rusia și Ucraina, fără a avea un dialog cu ele.”
Ridicarea statutului Chinei la cel de „amenințare” ar pune Beijingul pe picior de egalitate cu Rusia și ar avea implicații majore pentru politica externă a Regatului Unit în regiune.
Discursul mai blând al lui Rishi Sunak
În schimb, cuvintele lui Sunak reprezintă o ,,îndulcire” a poziției pe care a adoptat-o în timpul competiției pentru conducerea conservatoare din vară, când a descris China drept „cea mai mare amenințare la adresa securității și prosperității Marii Britanii și a lumii în acest secol”.
Tonul său ambivalent îl plasează mai aproape de Boris Johnson, care, în calitate de prim-ministru, a subliniat importanța dialogului și a comerțului cu China.
Întrebat a doua oară dacă renunță la angajamentul de a reclasifica China drept o amenințare, Sunak a declarat că poziția pe care a stabilit-o este „foarte bine aliniată cu aliații noștri” și cu propriile lor strategii de securitate.
„Dacă vă uitați la strategia de securitate națională a SUA care a fost publicată în urmă cu doar câteva săptămâni și dacă vă uitați la modul în care ei descriu viziunea lor asupra Chinei și cum să o abordeze, cred că veți descoperi că este foarte asemănătoare cu modul în care tocmai am descris-o”, a spus el. „Canadienii, australienii – versiunile lor ale acestei strategii spun toate lucruri similare”.
El a refuzat, de asemenea, să spună că Marea Britanie ar trebui să trimită arme în Taiwan, așa cum Truss a promis în mod controversat când era ministru de externe. „Luăm în considerare toate aceste lucruri ca parte a reîmprospătării revizuirii integrate”, a spus el.
Sunak, apostrofat de conservatori
Parlamentarii conservatori care sunt agresivi în privința Chinei și care militează împotriva tratamentului aplicat de Beijing minorității uigure din Xinjiang au reacționat cu furie la comentariile lui Sunak.
„De ce alte dovezi mai are nevoie [Sunak] că ne amenință chiar valorile noastre și modul în care ne trăim viața?”, a întrebat fostul lider conservator Duncan Smith, unul dintre cei șapte politicieni britanici sancționați de China pentru criticile aduse Beijingului.
„Am văzut atacul asupra unui protestatar în fața consulatului chinez din Manchester și posturile de poliție chinezești ad-hoc care încearcă să constrângă cetățenii chinezi să se întoarcă în China prin intimidare și amenințare”, a precizat acesta, conform sursei anterior menționate.
El a adăugat: „Este o scăpare. Partea cea mai tristă este că președintele Xi Jinping va considera această schimbare de opinie drept un semn de slăbiciune din partea premierului.”
Rahima Mahmut, directorul din Marea Britanie al Congresului Mondial Uigur, a declarat: „Nu găsesc cuvinte pentru dezamăgire. În timp ce copiii noștri sunt furați de la noi și reeducați, femeile noastre sunt sterilizate, iar produsele fabricate prin sclavie uigură umplu rafturile din Marea Britanie, prim-ministrul nici măcar nu se poate hotărî să recunoască guvernul chinez pentru ceea ce este: un pericol clar și prezent pentru Marea Britanie și pentru poporul meu.”
Un „caz izolat”
Unii parlamentari de rang înalt au sugerat că redenumirea statutului Chinei ar fi fost mai degrabă o manevră de PR decât o măsură decisivă.
Alicia Kearns, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Comunelor, a declarat: „Este prea ușor pentru guverne să adopte abordări performative [mai degrabă] decât substanțiale față de Partidul Comunist Chinez.”
„Schimbarea desemnării Chinei ne-ar fi făcut să devenim un caz aberant printre partenerii noștri Five Eyes”, a spus Kearns, referindu-se la gruparea occidentală de informații din care face parte și Marea Britanie, „și ar fi riscat să ne distragă atenția de la dezvoltarea unei abordări mai strategice”.
Dar David Lammy, ministrul de externe din umbră al Partidului Laburist, aflat în opoziție, a declarat despre comentariile lui Sunak că „par a fi încă o altă întoarcere stridentă în ceea ce privește abordarea conservatorilor față de China și față de securitatea națională a Regatului Unit”.
„Nu avem nevoie de mai multe sloganuri goale, avem nevoie de o abordare coerentă”, a conchis el.
